SINODUL TÂLHĂRESC

"Sinodul pan-ortodox" din Creta 16-27 iunie 2016

Întâi pomenește, Doamne, toată episcopia ortodocșilor, pe care dăruiește-o sfintelor Tale biserici întreagă, cinstită, sănătoasă, îndelungată în zile și drept învățând cuvântul adevărului Tău

Clerici și mireni, Patriarhia Română, Prigoana, Scrisori

Părintele Ioan Ungureanu sesizează primul-ministru pentru depășirea atribuțiilor prefectului de Botoșani în scandalul de la Schit Orășeni

Excelența Voastră, Domnule Prim-Ministru,

Subsemnatul, preot Ioan Ungureanu, preotul paroh al Parohiei “Schimbarea la Față a Domnului”, din localitatea Schit Orășeni, comuna Cristeşti, județul Botoșani, mă adresez Excelenței Voastre, în baza art. 123, alin. (1) din Constituția României, care stabilește că Guvernul numește un prefect în fiecare județ, și a Legii 340/2004, art. 11, lit. g), care prevede relațiile dintre Guvern și prefect și sancțiunile aplicabile acestuia din urmă, pentru a vă aduce la cunoștință implicarea prefectului Județului Botoșani în scandalul creat în jurul Schitului Orășeni într-o manieră pe care eu o consider o depășire a atribuțiilor constituționale și legale ale acestuia.

În dimineața zilei de 12 noiembrie 2017, în jurul orelor 06.30, biserica parohială în care eu îmi desfășuram slujba duminicală a fost luată cu asalt de o grupare de indivizi neidentificați, care au spart cu răngi, cu topoare și instrumente de lăcătușerie ușile de patrimoniu istoric ale bisericii parohiale, m-au bruscat, m-au agresat fizic și verbal, așa cum se poate constata și din Certificatul medico-legal, pe care îl voi aduce în completarea prezentului memoriu, după îndeplinirea perioadei legale de eliberare a acestuia, și au întrerupt slujba pe care tocmai o oficiam, încălcând art. 381, alin. (1) din Noul Cod Penal.

În urma acestora, și-au făcut apariția autoritățile Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, vicarul administrativ Marian Timofte, inspectorul bisericesc Florin Chirilă și protopopul de Botoșani, preot Lucian Leonte. Aceștia din urmă au adus cu ei pe preotul Ovidiu Lăzărescu, pentru a-l instala în locul meu, în baza unei numiri provizorii eliberate de către Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

Autoritățile bisericești au fost acompaniate de unități ale Poliției Române și Jandarmeriei Române, care nu au făcut absolut nimic pentru a împiedica acest sacrilegiu și intrarea prin efracție a autorităților bisericești în biserica parohială în care slujesc, deşi în plină desfăşurare a spargerii bisericii, am sunat la numărul de urgenţă 112, reclamând infracţiunea. Dimpotrivă, unul dintre polițiști a contribuit la această acțiune direct, tăind funia clopotului satului și distrugând oblonul clopotniței, pentru a mă împiedica să alertez populația parohiei cu privire la cele întâmplate. Martori oculari au afirmat chiar cum o persoană îmbrăcată civil care-i însoţea pe poliţişti, și-a declinat calitatea de procuror, atunci când a fost întrebat cu ce drept face gestul de a opri trasul clopotelor.

După o încercare eșuată de a sluji în biserică, în condițiile în care populația prezentă la slujbă le-a comunicat clar dorința de a nu asculta slujba oficiată de preotul trimis de Mitropolie, respingând tentativa celor de la Mitropolie de a-i supune prin violență și constrângere săvârșirii unui ritual pe care conștiința lor și cultul ortodox îl resping (respectiv pomenirea la slujbă a unui ierarh eretic), faptă sancționată de art. 381, alin. 2 și 3 NCP, funcționarii bisericești au furat de pe Sfânta Masă Sfântul Antimis dăruit de către Mitropolitul Moldovei și au plecat la scurt timp, urmând ca eu, cu un alt Antimis să îmi continuu slujba în cele mai bune condiții. Spargerea a fost consemnată la data de 14 noiembrie de către un comisar de la Poliția Criminalistică, într-un proces verbal atașat dosarului penal 6248/P/2017.

În urma acestei încercări eșuate de a mă înlătura din slujire, toți cei implicați au fost invitați de către prefectul județului Botoșani la o ședință de urgență, pentru a analiza situația creată.

La această ședință, reprezentanții MMB au afirmat că Biserica Ortodoxă Română nu mai are raporturi de misiune și slujire cu mine, existând în această privință o decizie a Consiliului Eparhial[1]. Decizia este probabil actul de caterisire, nul de drept, din motivele pe care le arăt mai jos, aflat în faza de contestare la Consistoriul Mitropolitan, fază preliminară apelului în Consistoriul Superior Bisericesc.

Încercarea de a invoca prevederile Legii 489/2006 pentru a justifica infracțiunile de intrare prin efracție, ultraj, lovire, săvârșite de reprezentanții MMB la Schit Orășeni, ignoră faptul că articolul 23, alin. (4), care împiedică exercitarea profesiei de preot fără autorizație sau acordul expres al structurilor religioase, se referă în primul rând la persoane care uzurpă calitatea de preot fără a avea nicio pregătire teologică, iar în al doilea rând la cei caterisiți pe motive reale disciplinare, eu neîncadrându-mă în niciuna dintre aceste categorii, și că punerea în aplicare a acestui articol de lege se face de către legea penală (art. 384 NCP), după cum spune chiar articolul, nu de către forțele paramilitare alcătuite de către funcționarii MMB. Procedura implică un proces la capătul căruia o instanță să decidă, după ce, în sfârșit, am și eu posibilitatea să mă apăr în conformitate cu prevederile constituționale care spun că procesele trebuie să fie echitabile, principiu reținut și de Regulamentul instanțelor de judecată ale BOR, dar încălcat în mod grosolan în procesul meu, ca și al tuturor preoților din țară care s-au opus ierarhilor semnatari ai documentelor din Creta.

La rândul lor, reprezentanți ai structurilor MAI au recunoscut faptul că “intervențiile pe care le-au avut până acum au avut la bază strict solicitările clericilor”[2], fără a arăta care este legătura de serviciu între MAI și acești clerici, cum poate primi MAI ordine de la Mitropolia Moldovei și Bucovinei și cum pot autoritățile MAI interveni într-un conflict fără a avea o hotărâre judecătorească definitivă, o ordonanță președințială de urgență sau un mandat legal de percheziție și/sau arest?

Prefectul Județului Botoșani a cerut MMB, IPJ și IJJ “să găsească cele mai bune soluții, în concordanță cu normele legale, pentru stabilirea echilibrului între enoriași”. În realitate, “echilibrul între enoriași” era perfect stabilit la data de 12 noiembrie, când trupele de asalt paramilitare ale MMB au năvălit asupra enoriașilor, bruscându-i, întrerupându-le rugăciunea și tulburându-i. Contrar dezinformărilor promovate de către MMB, în parohia noastră majoritatea covârșitoare a credincioșilor mă susțin, lucru demonstrat prin numeroase petiții semnate de către ei, adresate MMB. Există doar 4-5 familii, instigate de către autoritățile bisericești împotriva mea. Topoarele în ușile bisericii au arătat o solidaritate exemplară a credincioșilor cu preotul lor, în ziua de 12 noiembrie. Din păcate, prefectul județului nu a fost deloc preocupat să stabilească dacă nu cumva relatările MMB cu privire la ce s-a întâmplat duminică sunt mincinoase, pentru că altfel ar fi aflat că este mințit copios de către funcționarii mitropolitani, care, într-un comunicat oficial au declarat că violențele de la Schit Orăşeni ar fi fost provocate de către credincioși, nu de către cei trimiși de către MMB să spargă ușile bisericii, care au părăsit biserica deoarece “ei nu răspund cu violență la violență”[3].

Din relatările de presă aflăm că prefectul județului Botoșani a făcut unele afirmații care încalcă atribuțiile domniei sale, motiv pentru care mă adresez Excelenței Voastre pentru a restabili ordinea legală în această situație.

Mai întâi, prefectul mi s-a adresat cu apelativul “domnul Ungureanu”, arătând prin aceasta că și-a însușit punctul de vedere al MMB, fără niciun fel de preocupare de a cerceta justețea acestuia. Fără a avea nicio competență legală în domeniu, domnia sa m-a proclamat vinovat de cele de care mă acuză MMB, fără a ține seama de faptul că procesul meu este în plină desfășurare, iar ultima cale de atac nu a fost încă soluționată. Pentru conformitate, precizez că până și purtătorul de cuvânt al MMB s-a referit la mine cu apelativul “fostul preot”, pe care l-a folosit și vicarul administrativ Marian Timofte, într-o înregistrare în care încerca să documenteze, în chip mincinos, cum eu aș fi întrerupt o slujbă religioasă ținută de preotul adus de sfinția sa, când în realitate delegația pe care a condus-o a întrerupt slujba pe care o țineam eu. De asemenea şi primarul şi vice primarul comunei Cristeşti au folosit acest cuvânt, ba mai mult, acuzau enoriaşii care intrau să se închine în biserică, că fac parte dintr-o sectă.

Apoi, prefectul s-a adresat celor prezenți de ca și când ei ar fi fost victimele agresiunii barbare, care a îngrozit întreaga Românie, iar nu credincioșii parohiei Schit Orășeni. Fără niciun fel de preocupare pentru a afla cine erau infractorii care au izbit cu topoare în ușile bisericii, agresându-l pe preot și tulburând un serviciu religios în desfășurare, de ce se aflau polițiștii și jandarmii la fața locului, în baza cărui mandat acționau acolo și de ce nu au intervenit pentru a opri săvârșirea tuturor acelor infracțiuni, care era acoperirea legală și canonică dată de ordinul de numire a unui nou preot în baza căruia funcționarii MMB au ordonat asaltul prin forță asupra bisericii, dat fiind că statutul BOR, sfintele canoane și regulamentele bisericești nu prevăd nicăieri o procedură de înlocuire prin forță a unui cleric, care este opinia credincioșilor față de această agresiune și pe cine preferă ei ca preot în sat, prefectul a postulat că “nu putem lăsa acest eveniment să se tergiverseze în timp și totdeauna acolo să fie probleme precum cea de azi”.

Chiar dacă admitem că întreaga adunare de la Prefectură s-a desfășurat sub acoperirea art. 24, lit. d) din Legea 340/2004, care îi permite prefectului să acționeze pentru asigurarea climatului de pace socială, soluția pe care o propune excede, în opinia mea, această prerogativă legală, care trebuie obligatoriu interpretată în lumina precizărilor Legii Cultelor, care în art. 9, alin. 1), precizează că “statul, prin autoritățile sale, nu va promova și nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări față de un cult”.

Astfel, recunoscând indirect că toate acțiunile în forță de până acum au fost ilegale, în lipsa unei hotărâri judecătorești, în loc să ceară o anchetă pentru a stabili vinovăția celor care au creat situația tensionată de la Schit Orășeni, prefectul și-a manifestat părerea că este nevoie probabil de un ordin judecătoresc care să stabilească ca persoana respectivă să nu mai intre în lăcașul respectiv.

Gravitatea acestei afirmații constă, în opinia mea, în faptul că prefectul își permite să instruiască autoritățile juridice competente să soluționeze problema în privința sentinței pe care acestea trebuie să o adopte, sugerându-le să ia o decizie prin care mie să mi se interzică accesul în biserica din Schit Orășeni în care slujesc de 17 ani, fiind şi ctitorul acesteia.

O asemenea decizie judecătorească ar fi ilegală, deoarece, chiar dacă s-ar constata că eu sunt caterisit de drept, aceasta ar însemna că eu sunt trecut în rândul mirenilor, iar în calitatea de simplu mirean nimeni în această țară nu mi-ar putea impune să nu intru în lăcașul în care activez de 17 ani ca preot, mai ales că locuiesc şi am proprietate personală împreună cu soţia mea în acest sat în care se află biserica.

Prin faptul că vorbește despre un “ordin judecătoresc”, în loc să invite angajații MMB să intre în legalitate și să rezolve problema pe cale juridică, adică să încerce să obțină o hotărâre judecătorească definitivă și executorie, prefectul pare a propune obținerea de fapt a unei ordonanțe președințiale prin care eu să fiu evacuat în regim de urgență.

Din această perspectivă, tot demersul domniei sale pare o încercare de a crea premisele convingerii instanțelor judecătorești competente că la Schit Orășeni există o situație explozivă, în care s-au implicat toate autoritățile locale, și care nu poate fi soluționată decât printr-o intervenție de urgență a justiției.

Această manipulare nu are nicio bază în realitate, deoarece pentru obținerea unei ordonanțe președințiale art. 996 NCPC prevede obligativitatea caracterului de urgență, care constă în “păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente care nu s-ar mai putea repara… înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”[4]. Inexistența uneia dintre aceste condiții impune soluționarea situației pe calea civilă de drept comun, care, în cazul de față nu a intrat nici măcar în faza sa inițială. Măsura trebuie să aibă caracter temporar și să nu prejudicieze fondul procesului. Competența unei astfel de ordonanțe îi revine instanței civile care judecă fondul în primă instanță, iar dacă litigiul privind fondul dreptului nu este de competența instanțelor judecătorești (așa cum specifică art. 156 din Statutul BOR care spune că hotărârile bisericești nu sunt atacabile în fața instanțelor civile), cererea de ordonanță președințială va fi respinsă.

În condițiile în care MMB nu a deschis niciun proces împotriva mea în instanțele civile, iar dacă ar deschide nu ar putea beneficia de ordonanța președințială de evacuare din motivele arătate mai sus, despre ce fel de ordin judecătoresc vorbește domnul prefect al Județului Botoșani, care să îmi interzică să intru în biserică? Poate vorbi despre un ordin de restricție? Cum s-ar aplica acest ordin, din domeniul dreptului familiei, situației de la Schit Orășeni?

În relatările de presă despre discuția de la Prefectura Botoșani se spune că “s-a stabilit nivelul de competență pentru fiecare dintre instituțiile statului de a aplana acest conflict religios”. În realitate, legea stabilește că niciuna dintre instituțiile statului nu are atribuții directe în aplanarea conflictelor religioase, singura atribuție conexă fiind a instanțelor de cercetare penală și a forțelor de menținerea ordinii publice, în cazul în care sunt sesizate, pentru fapte care nu au legătură cu conflictul religios în sine, ci cu încălcări ale legii produse ca urmare a unui conflict religios, dacă acestea există.

În această situație, în care Mitropolia Moldovei și Bucovinei a emis o decizie de caterisire, ce competență pot avea Poliția, Jandarmeria, Primăria Cristești și Prefectura Botoșani pentru a o pune pe aceasta în aplicare? Se află vreuna dintre aceste instituții în subordinea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, pentru a duce la îndeplinire ordinele Mitropolitului Moldovei și Bucovinei? Dacă nu, depășirea cadrului de colaborare între aceste instituții nu se constituie în săvârșirea unor fapte de corupție, condamnabile de către lege?

 Acest conflict, care durează de câteva luni, este urmarea deciziei mele de a întrerupe pomenirea ierarhului la sfintele slujbe, ca urmare a participării acestuia la sinodul din Creta, la care a semnat niște documente cu caracter eretic. Conform rânduielilor canonice ale Bisericii Ortodoxe, preotul care constată că episcopul său propovăduiește o învățătură greșită are dreptul de a întrerupe pomenirea numelui episcopului la slujbe, fără ca pentru aceasta să fie supus sancțiunilor disciplinare (canonul 15 I-II), iar dacă este supus în mod abuziv unor astfel de sancțiuni, având dreptul să le ignore, deoarece ele sunt nule (canonul III, sinodul al III-lea ecumenic).

Din acest motiv, eu am continuat să îmi desfășor slujbele ca preot paroh, urmând exemplul unor personalități din istoria bisericească, precum Sfântul Teodor Studitul, Sfântul Grigore Palama și mulți alții, care au continuat să slujească, deși au fost caterisiți pentru mărturisirea dreptei credințe de către ierarhi eretici, ulterior aceasta recunoscându-li-se ca practică perfect corectă din punct de vedere canonic, caterisirile lor fiind anulate (așa cum s-a întâmplat cu caterisirile preoților care au încetat pomenirea patriarhului eretic Nestorie, repuși în slujire de către sinodul al III-lea ecumenic).

Ca urmare a determinării mele de a continua slujirea și a ignora o sancțiune nulă de drept canonic, având și un puternic sprijin popular în satul în care sunt preot, Mitropolia Moldovei și Bucovinei a recurs la caterisirea mea și la încercarea de a mă înlocui cu alt preot. Caterisirea s-a pronunțat în luna iulie, la capătul unor grave încălcări ale legislației bisericești, care împiedică episcopul să își judece propria cauză (canonul 107 Cartagina), permițând preotului ca la recurs să fie audiat și judecat de cel puțin 6 episcopi, care să nu fie implicați cu toții în aceeași situație care a generat procesul propriu-zis.

În ziua în care am fost asaltat de către infractorii care au spart ușa bisericii, conduși de către funcționarii bisericești trimiși în această misiune, din declarațiile lor, de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, asistați de către reprezentanți ai Poliției și Jandarmeriei și de către primarul Lucian Borfotină, trimis, după propria mărturisire alături de vice primarul Liviu Stănuc, chiar de către prefectul de Botoșani, autoritățile bisericești doreau să îmi comunice că apelul meu pe lângă Consistoriul Mitropolitan a fost respins. În cazul acestui apel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care în primă instanță și-a judecat propria cauză, în calitate de arhiepiscop al Iașilor, în instanța de recurs și-a judecat propria cauză, în calitate de Mitropolit al Moldovei și Bucovinei.

Decizia de menținere a caterisirii nu mi-a mai fost comunicată de către cei prezenți duminică, urmând a-mi fi comunicată pe căile normale, prin poștă, pentru ca în 15 zile să pot face contestarea ei pe lângă Sfântul Sinod. În cazul în care și Sfântul Sinod va aproba caterisirea, intenționez să mă adresez tribunalului de contencios administrativ, căruia îi voi supune atenției faptul că actul caterisirii mele s-a săvârșit cu încălcarea regulamentelor și sfintelor canoane ale Bisericii Ortodoxe Române, fiind nul de drept bisericesc, dar și de drept civil, deoarece contravine art. 8, alin. 1) din Legea 489/2006: „Cultele recunoscute… se organizează și funcționează în baza prevederilor constituționale și ale prezentei legi, în mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice”. Până la pronunțarea definitivă a hotărârii Sfântului Sinod, măsura caterisirii nu este definitivă și irevocabilă, iar actul înlocuirii mele este ilegal, mai ales în condițiile în care niciun regulament bisericesc nu prevede folosirea forței pentru ducerea la îndeplinire a unei decizii mitropolitane.

Pentru a se înțelege că actul caterisirii mele este unul abuziv, eu nefiind caterisit pentru fapte de imoralitate sau comportament necuvenit unui cleric (acuzațiile inventate de către inspectorul Florin Chirilă, de instigare la violență, clevetire, defăimare, denigrare, instigare la fapte imorale au fost invalidate de către consistoriu, în care inspectorul Chirilă a fost acuzatorul meu direct), ci pentru că mi-am apărat dreptul la exercitarea liberă a conștiinței religioase de preot ortodox, se cuvine să fac previzarea că activez în această parohie de 17 ani, aducându-mi contribuția la promovarea la nivel național a localității și județului nostru. Ansamblul actual al vetrei Bisericii Schit Orășeni a devenit obiectiv de patrimoniu național doar datorită enoriașilor acestei Parohii, care, timp de 17 ani, s-au aflat sub oblăduirea mea ca paroh.

Anterior numirii mele, biserica se dărâma la o simpla atingere cu mâna, nu exista curte, animalele pășteau până în vecinatătea imediată.

Prin muncă, eforturi, investiții enorme din partea noastră, fără nici un ajutor financiar din partea Protopopiatului sau Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, la Schit Orășeni s-a realizat “un colț de rai”, cum observă toată lumea, când ne trece pragul. Aceasta într-un sat în care, primarii care s-au succedat după revoluție nu au fost în stare să construiască un drum cât de cât accesibil, actualul primar fiind preocupat de politici bisericești și de bâlciuri populare în timp de post, iar nu de administrarea localității pe care o are în grijă.

În aceeași vatră a Bisericii se află și terenul de peste drum care, neavând decât o utilitate agricolă, proprietara Aionoaie Elena (bătrâna pe care au răpit-o primarul și viceprimarul pentru a o opera la ochi la peste 90 de ani), a înțeles să îl doneze, să îl pună la dispoziția sfintei Biserici. Fiind însă în indiviziune și în imposibilitate imediată de a face acte autentice în acest sens, a înțeles să uzeze de dreptul său de folosință parțială, conform art. 918 NCC, formulând cerere către Consiliul Parohial. Instigat de MMB, primarul Borfotină a făcut demersuri pentru ca acest pământ să îi fie luat bisericii, miza fiind dărâmarea paraclisului pe care eu l-am făcut în cinstea Sfinților Sila, Paisie și Natan, ocrotitorii localității.  

La biserica noastră au fost înregistrate emisiuni naționale (a se vedea Trinitas TV), am fost chemat să întocmesc documentația pentru Patriarhia Română, a fost organizată o procesiune națională cu aducerea sfintelor moaște ale Sfântului Sila, plecat de pe aceste meleaguri, suntem, împreună cu soţia, de profesie învăţătoare, autori de cărţi, de CD-uri în care copiii au colindat lumea, am organizat trei sfinţiri de edificii bisericeşti şi avem respectul întregului judeţ, fiind recompensaţi cu cele mai înalte distincţii bisericeşti.

Munca noastra de ani de zile s-a finalizat anul acesta, la data de 16 mai, când au fost trecuți în calendar, prin canonizare, Sfinții Sila, Paisie și Natan.

Aceste demersuri, la care am participat în mod nemijlocit, fiind o mândrie pentru toată comuna noastră, au avut acordul administrației locale, a fostului primar, prin consens local general.

În toată perioada scursă de la începutul procedurilor de caterisire a mea am fost supus unui șir de abuzuri incalificabile, prin care drepturile mele de cetățean au fost grav știrbite.

În urmă cu câteva luni, primarul comunei a instigat pe credincioși să organizeze un bâlci în ziua de 6 august chiar lângă biserica parohială, într-o zi de post. Pentru că m-am opus ținerii acestuia lângă biserică, primarul localității a continuat să mă submineze, în ciuda faptului că am depus două memorii la prefectul județului, prin care îl rugam să intervină pentru ca primarul să intre în legalitate.

În săptămâna următoare acestui scandal cu bâlciul, primarul și viceprimarul au răpit o bătrână de peste 90 de ani de la domiciliu și au dus-o la spitalul județean, pentru a o opera de cataractă. Fiul (adoptat cu efecte restrânse) al femeii mi-a cerut ajutorul și am scos-o pe femeie din spital, înainte ca doctorii să îi pună viața în pericol printr-o astfel de operație la vârsta ei. La două luni, femeia a decedat din cauze naturale. Primarul și viceprimarul m-au acuzat public că sunt inuman și am răpit vederea unei femei. Motivul real al îngrijorării domniei lor este faptul că acea femeia a donat o porțiune de pământ bisericii noastre, pe care am construit un paraclis.

La începutul anului școlar, soției mele i s-a înscenat o acuzație de lovire a unui copil în școala unde predă ca profesor învățământ primar. S-a depus o plângere penală împotriva ei, care a fost retrasă după două zile, după ce mai înainte imaginea i-a fost terfelită prin presa națională. Anchetele organelor abilitate au constatat că soția mea nu era vinovată de nimic. Soția mea a adresat o cerere de reluare a anchetei penale și o plângere la CNA pe această temă.

Imediat după aceea, unul dintre puținii săteni care susține MMB în localitate mi-a făcut o plângere uluitoare de… trafic de arme și terorism. Poliția din localitate și din Botoșani a demarat un fel de anchetă, fără a anunța autoritatea competentă în materie, SRI, așa cum cere legea de combatere a terorismului. Ancheta are mai mult un scop de intimidare, deoarece au trecut câteva săptămâni de când a început, fără ca cineva să caute cu adevărat pretinsele arme pe care se spune că le-aș trafica prin frontiera cu Ucraina. Am adresat poliției din Botoșani o petiție, în care îi ceream să procedeze la declinare de competență în rezolvarea acestui caz și să îl trimită la organul abilitat, Serviciul Român de Informații.

Mai precizez, că în urma unor amenințări televizate cu declanșarea unui proces pentru presupusă amenințare cu moartea, neurmate de depunerea propriu-zisă a plângerii penale pentru astfel de fapte, am intentat un proces de șantaj inspectorului bisericesc Florin Chirilă și vicarului administrativ Marian Timofte. Procesul a ajuns la faza de contestare în instanță a deciziei prim-procurorului din Botoșani, care a considerat că nu se întrunesc condițiile unui șantaj. Cei doi au fost conducătorii agresiunii din ziua de duminică împotriva mea. Inspectorul Florin Chirilă nu a reușit să demonstreze într-un tribunal bisericesc pe care îl conducea că am săvârșit acte de violență, eu fiind achitat pentru astfel de acuzații.

Pentru toate acestea, mă adresez Excelenței Voastre cu rugămintea de analiza modul în care s-a implicat prefectul Județului Botoșani în soluționarea acestei situații, dacă și-a depășit sau nu atribuțiile și a-i cere să ia măsurile legale pentru a opri acest conflict, pe care MMB îl alimentează încontinuu, prin tot felul de șicane.

15 noiembrie 2017,  Pr. ic. stavr.  Ioan Ungureanu

Excelenței Sale, Domului Mihai Tudose, Prim-Ministru al României

[1] http://www.botosaneanul.ro/stiri/edinta-fara-concluzii-la-prefectura-cu-scandalul-de-la-biserica-schit-oraseni-/.

[2] http://www.botosaneanul.ro/stiri/edinta-fara-concluzii-la-prefectura-cu-scandalul-de-la-biserica-schit-oraseni-/.

[3] https://www.dcnews.ro/boto-ani-preot-caterisit-obstruc-ionare-biserica_565680.html.

[4] https://www.juridice.ro/265552/aspecte-de-noutate-privind-procedura-ordonantei-presedintiale-in-reglementarea-ncpc.html

sursa: http://ortodoxinfo.ro/2017/11/15/parintele-ioan-ungureanu-se-adreseaza-primului-ministru-cu-privire-la-implicarea-prefectului-de-botosani-scandalul-de-la-schit-oraseni/

  1. Pr Ungureanu nu știe că ei sunt frățiori de loja?!

    • aghionoros

      normal ca da, dar trebuie aratate faradelegile lor, sa nu ne creada prosti și societatea va actiona in consecinta

  2. SOFIA

    sunteti prea optimist in legatura cu reactia societatii ,dupa cum reactioneaza fatza de apostazie,mai nicicum ,la ce sa ne asteptam ,ajuror numai de la bunul DUMNEZEU

Scrie un comentariu

Susținut de Asociația Sfinții Mărturisitori din Închisori – Bucovina.