SINODUL TÂLHĂRESC

"Sinodul pan-ortodox" din Creta 16-27 iunie 2016

Întâi pomenește, Doamne, toată episcopia ortodocșilor, pe care dăruiește-o sfintelor Tale biserici întreagă, cinstită, sănătoasă, îndelungată în zile și drept învățând cuvântul adevărului Tău

Clerici și mireni, Patriarhia Română

Pseudo-episcopul Sofronie Drincec minte preoţii şi credincioşii din Bihor cu privire la ereziile semnate în Creta

PS Sofronie si spalarea pe creieri a preotilor si enoriasilor din Bihor in ce priveste contributia BOR la sinodul talharesc din Creta 2016

     In urma consultarii documentelor finale a intrunirii ierarhilor din Creta, iunie – 2016, mai multi preoti din judetul Bihor au constatat ca “Sinodul” asa-zis “Mare” si “Sfant” este eretic deoarece incearca introducere intr-o forma “oficiala” a ereziei ecumeniste. Unul dintre adeptii acestei erezii este si ierarhul nostru, PS Sofronie Drincec, Episcop al Oradiei, din anul 2009[1]. Preotii spun ca episcopul Sofronie i-a informat ca Biserica Ortodoxa Romana a avut un rol important in Creta deoarece a introdus cateva amendamente pozitive, in favoarea invataturii Sfintilor Parinti ai Bisericii lui Hristos, cea Ortodoxa. In acelasi timp preotii sustin ca PS Sofronie nu a mentionat care sunt aceste amendamente si nici care a fost contributia exacta a BOR in cadrul acestei intruniri, numita “Sinod”. 

     Mentionam ca Biserica Ortodoxa Rusa a emis un comunicat in care declara oficial ca nu recunoaste intrunirea ierarhilor din Creta ca fiind “Sinod pan-ortodox”.

     Preotii bihoreni se indoiesc de sinceritatea episcopului lor. Daca indoielile lor sunt justificate, ramane sa tragem singuri concluziile…

In urma discutiilor purtate cu acesti preoti, ASTRADROM a contactat telefonic secretariatul Episcopiei de Oradea, pentru a pune cateva intrebari. Raspunsul panicat al preotului de la secretariat a fost: “Cine sunt acei preoti!? Cum v-au contactat!?”. In 18 iulie am trimis intrebarile si pe adresa de email a episcopiei, dar pana in prezent nu am primit nici un raspuns.

  1. Care a fost exact contributia BOR? Vrem un raspuns concret, punctual.
  2. Care a fost contributia PS Sofronie la acest sinod? In ce consta aceasta, concret, punctual?
  3. PS Sofronie a semnat documentele despre “Taina cununiei si impedimentele sale” si “Relatiile Bisericii Ortodoxe fata de restul lumii crestine”?
  4. BOR a semnat aceste documente?
  5. Care a fost criteriul dupa care a fost ales PS Sofronie Drincec sa reprezinte BOR in Creta, stiind ca a avut impedimente grave in ce priveste impartasirea ereziei ecumeniste?
  6. Au fost ierarhi din BOR care au avut taria (convingerea/curajul) sa nu semneze documentele finale, daca totusi s-au prezentat acolo?

Intrebarile preotilor bihoreni sunt si ale redactiei ASTRADROM, dar si ale mai multor credinciosi ortodocsi ai eparhiei pe care PS Sofronie ii pastoreste. Ne-am bucura sa primim un raspuns sincer.

Din informatiile primite de la ierarhi greci care au participat la intrunirea din Creta, am aflat ca BOR a plecat de la Bucuresti cu dorinta de a introduce in documente varianta Sfintilor Parinti despre sectele crestine: “Confesiuni si Comunitati Eterodoxe”. In ce priveste rezultatul a fost cu totul altul deoarece, la putin timp (cateva ore) delegatia BOR si-a schimbat radical punctul de vedere retragandu-si propunerea. Marele duhovnic roman din Muntele Athos, de la Schitul Prodromu, parintele Iulian, spunea intr-un interviu ca retragerea misterioasa (fara nici cea mai mica opozitie) a pozitiei BOR poate fi asemanata cu gestul lui Pilat din Pont care a cedat usor in fata hulitorilor lui Hristos si a preferat sa se spele pe maini. Astfel, delegatia Romaniei a plecat in Creta cu convingeri ortodoxe si s-a intors cu convingeri ecumeniste, conform documentelor semnate[2] de PS Sofronie si ceilalti ierarhi ai BOR. Acesta este aportul BOR despre care vorbea PS Sofronie? Sau totul a fost un teatru regizat de acasa sa credem noi ca delegatia BOR a avut intentia sa apere ortodoxia? Cum va explicati ca pe site-ul oficial al  sinodului din Creta nu au aparut listele cu semnaturile celor prezenti pentru a putea vedea si noi cine sunt cei care au semnat? De ce delegatia Romaniei a facut conferinta de presa doar cu Trinitas, fara sa accepte participare din partea presei laice?

Preotii care au studiat documentele finale spun ca in multe situatii se foloseste un limbaj dublu, caracteristic ereziei ecumeniste, punand o ceata plina de confuzii care da posibilitatea incalcarii canoanelor statornicite la cele sapte Sinoade Ecumenice. Acest lucru este exprimat si de monahii de la Muntele Athos care au semnat de curand o declaratie (in limba greaca) in care condamna sinodul din Creta si continutul documentelor aprobate de participanti.

Mentionam ca au fost reprezentanti ai Bisericii Greciei, Ciprului si Serbiei care au refuzat sa semneze documentele finale, din motive de constiinta. Mai multi teologi ortodocsi de talie internationala precum Teodor Zisis, Ioannis Romanidis, Dimitrios Tselenghidis si altii, au dovedit teologic ereziile ierarhilor participanti la intrunirea din Creta. Din partea Bisericii Romane nu a participat nici un teolog, dupa cum afirma teologul Radu Preda.

Suspiciunile clericilor bihoreni care ne-au contactat consta in alegerea PS Sofronie printre membrii delegatiei BOR, stiindu-se ca PS Sofronie era pe punctul de a fi caterisit, in urma cu cativa ani, pentru ca a slujit Aghiasma Mare, de Boboteaza, cu episcopul eretic (greco-catolic) Virgil Bercea de la Oradea. Amintim aici si atitudinea dictatoriala, a episcopului Sofronie, fata de preotii bihoreni care si-au exprimat public pozitia fata de erezia ecumenista, interzicandu-le sa combata ecumenismul in predicile lor, pe unii alungandu-i din eparhie.

Din informatiile pe care le detinem de la ierarhi din alte Biserici Ortodoxe participante la sinodul din Creta am aflat ca toti reprezentantii BOR au fost de acord cu documentele finale. Comparand documentele semnate de reprezentantii BOR in Creta, cu invatatura Bisericii Ortodoxe, constatam ca lucrurile stau cu totul invers. Reprezentantii nostri nu au aparat ortodoxia, ci au tradat-o.

Am vrea sa amintim ca marii nostri duhovnici Arsenie Papacioc, Cleopa Ilie, Iustin Parvu, Rafail Noica, Arsenie Boca, IPS Bartolomeu Anania, Benedict Ghius, Calciu Dumitreasa, Dumitru Staniloae, Petroniu Tanase etc., au marturisit crezul Sfintilor Parinti ai Bisericii Ortodoxe, au avut o atitudine cu adevarat ortodoxa fata de erezii, schisme si apostazii, implicit si fata de erezia ecumenista. Acesti parinti au ramas in istorie ca aparatori ai ortodoxiei si nu ca tradatori. Stiti de ce? Raspunsul e clar. Pentru ca ei nu au cautat functii si distinctii lumesti, petreceri, viata de lux si masini de miliarde. Acesti parinti l-au cautat pe Hristos si de aceia au ramas cu Hristos, marturisind Adevarul chiar cu riscul de a fi prigoniti, calomniati, sau umiliti. Au fost gata oricand sa-si dea viata pentru Hristos. In cine sa avem incredere, in acesti parinti duhovnicesti sau in delegatia care a semnat documentele apostaziei in Creta? Cati dintre cei care isi exercita credinta in birou si limuzine si-ar fi dat viata pentru Hristos, indiferent de rangurile, distinctiile sau veniturile pe care le au? Fiecare dupa cum le spune constiinta… Nu-i asa?

Amintiti-va preasfintia voastra de cuvintele fostului superior ierarhic de la Cluj, mitropolitul Bartolomeu Anania, care spunea ca “Adevarul lui Hristos se numeste Ortodoxia”. Daca acest mare arhiereu roman ar fi fost in viata nu ar fi cedat nici o cirta din invatatuira Bisericii, asa cum s-a intamplat cu delegatia romana despre care ne spuneti ca ar fi avut contributii bune in Creta. Ati putea sa ne enumerati un aport pozitiv pe care l-a avut delegatia romana in Creta? Macar unul, real si concret… Din ce reiese din documentele semnate se trag cu totul alte concluzii decat cele pe care le-a prezentat, PS Sofronie Drincec, preotilor din eparhia Oradiei.

Prin documentul “Taina cununiei si impedimentele sale” se introduce erezia ecumenista la nivelul familiei crestine, iar prin documentul “Relatiile Bisericii Ortodoxe fata de restul lumii crestine” erezia ecumenista este oficializata la nivelul intregii Biserici. In cel de al doilea document amintit nu se combate nici o erezie, asa cum se facea la Sinoadele cu adevarat Mari si Sfinte, se incurajeaza idea teoriei ramificatiei si teoria ereziei baptismale, mult sustinuta si de unele curente masonice si New-Age –ieste, se ofera posibilitatea negocierii credintei sub pretextul dialogului interconfesional etc. Amintim ca nici unul dintre Sfintii Parinti ai Bisericii Ortodoxe nu au stat la “dialog” cu ereticii pentru ca nu au avut nimic de negociat, de schimbat experiente sau de invatat de la cei ce s-au razvratit impotriva invataturii lasate de Iisus Hristos, prin Apostoli in Biserica Sa. In final delegatia Romaniei a semnat ca recunoaste catolicismul si sectele protestante ca fiind Biserici a lui Hristos, desi ele s-au rupt de mult de invatatura Bisericii crestine primare, cazand in schisme si erezii.

Amintim, in final, ca scopul papei este ca Biserica Ortodoxa sa recunoasca Catolicismul ca fiind “Biserica”, iar catolicismul sa nu mai fie declarat erezie, ceea ce s-a reusit prin acest sinod. Desi a fost organizat necanonic si s-au facut presiuni mari pentru semnarea documentelor, acest sinod este un esec deoarece este in contradictie cu invatatura Bisericii Ortodoxe si marii teologi ai ortodoxiei contemporane il condamna ca fiind un sinod apostat.

In astfel de situatii Sfintii Parinti, conform canonului 15 al Sinodului I-II de la Constantinopol rupeau comuniunea cu ierarhii apostati, nepomenindu-i la slujbe pana isi indreptau greseala (greselile). Acest canon spune: “Cele ce sunt randuite pentru prezbiteri, episcopi si mitropoliti, cu mult mai vartos se potrivesc pentru patriarhi. Drept aceea daca vreun prezbiter, sau episcop, sau mitropolit, ar indrazni sa se departeze de comuniunea cu propriul sau patriarh, si nu ar pomeni numele acestuia, precum este hotarat si randuit in dumnezeiasca slujba tainica, ci mai inainte de infatisarea in fata sinodului si de osandirea definitiva a acestuia, ar face schisma, Sfantul Sinod a hotarat ca acela sa fie cu totul strain de toata preotia, daca numai se va vadi ca a facut aceasta nelegiuire. Si acestea s-au hotarat si s-au pecetluit pentru cei ce sub pretextul oarecaror vinovatii se departeaza de intai statatorii lor, si fac schisma si rup unitatea Bisericii. Caci cei ce se despart pe sine de comuniunea cea cu intaiul statator al lor pentru oarecare eres osandit de sfintele sinoade, sau de Parinti, fireste adica, de comuniunea cu acela, care propovaduieste eresul in public, si cu capul descoperit il invata in Biserica, unii ca acestia nu numai ca nu se vor supune cercetarii canonicesti, desfacandu-se pe sinesi de comuniunea cu cel ce se numeste episcop (mitropolit, patriarh –n.n.) chiar inainte de cercetarea sinodiceasca, ci se vor invrednici si de cinstea cuvenita celor ortodocsi, caci ei nu au osandit pe episcop (mitropolit, patriarh –n.n.), ci pe pseudoepiscopi (pseudomitropolit, pseudopatriarh –n.n.) si pe pseudo invatatori, si nu au rupt cu schisma unitatea Bisericii, ci s-au silit sa izbaveasca Biserica de schisme si dezbinari.”

Canonistul ortodox din Romania, arhidiacon prof. univ. dr. Ioan N. Floca de la Sibiu, in explicatia data acestui canon spune ca in cazul in care erezia ierarhului este vadita, preotul are, nu doar dreptul, ci chiar datoria, sa ia o astfel de pozitie: “In cazul in care superiorul propovaduieste in public, in biserica, vreo invatatura eretica, atunci respectivii au dreptul si datoria ca imediat sa se desparta de acel superior. In acest caz nu numai ca nu vor fi sanctionati, dar vor fi apreciati, pentru ca au osandit legal pe cel vinovat si nu s-a rasculat impotriva acestuia”. Detalii despre aplicarea acestui canon gasim in invatatura lui gheron Sava Lavriotul: http://astradrom-filiala-bihor.blogspot.ro/2016/07/masurile-canonice-de-aparare-impotriva.html

Despre documentele semnate de PS Sofronie, dar si de ceilalti membrii ai delegatiei romanesti in Creta, vom reveni cu amanunte. O parte au fost traduse in limba romana si au fost publicate pe siteul “Sinodul talharesc din Creta 2016”: http://sinodultalharesc.tk/

Enciclica acestui sinod contine multe greseli dogmatice si canonice: se creaza o confuzie intre teologie si iconomia divina, intre necreat si creat, precum si mai multe aspecte problematice pe care IPS Hierotheos Vlachos (ucenic al parintelui Sofronie Saharov de la Essex) le arata aici:

http://www.atitudini.com/2016/07/mitropolitul-ierotheos-vlachos-precizari-importante-despre-sinodul-din-creta-in-materie-de-credinta-nu-incape-loc-de-diplomatie/ (pe scurt)

detaliat:

http://sinodultalharesc.tk/2016/07/17/mitropolitul-ierotheos-vlachos-precizari-importante-despre-sinodul-din-creta-in-materie-de-credinta-nu-incape-loc-de-diplomatie-am-vazut-foarte-limpede-o-abordare-relativista-in-pozitiile/#more-836

Aceasta enciclica inca nu a fost tradusa in limba romana, dar cu bunavointa parintilor greci o vom avea in curand.

Un mare duhovnic al Bisericii noastere, parintele Arsenie Papacioc, despre sinoadele talharesti din istoria Bisericii spunea foarte clar si raspicat: “Iti vei da seama care soboare nu sunt dupa Duhul Sfant cand le vei compara cu cele sapte Sinoade Ecumenice, cu Sinoadele Locale si canoanele Sfintilor Parinti recunoscute de Biserica. Cele care au o alta marturisire si interpretare decat ce invata Biserica sunt de la duhul vicleniei”. Asadar, tinand seama de hotararile ce s-au luat in Creta, putem spune fara a tagadui ca sinodul din Creta nu e “Sfant” pentru ca incalca invatatura Bisericii si deciziile s-au luat sub presiuni, si nu e nici “Mare” asa cum incerca sa ne induca ideea organizatorii, pentru ca nu este pan-ortodox, lipsind patru patriarhii: a Rusiei, a Georgiei, a Antiohiei si a Bulgariei.

Nu in ultimul rand amintim si indemnul parintelui Iustin Parvu care spunea mereu sa ducem lupta cea buna, din interiorul Bisericii fara sa ne despartim de Trupul lui Hristos care este Biserica Ortodoxa: “A trecut vremea marturisirii, acum e timpul muceniciei”.

Vedeti si:

Documentele adoptate de Sinodul din Creta au fost publicate astfel incat sa nu se stie cu exactitate cine sunt semnatarii documentelor. In urma investigatiilor presei laice s-a constatat ca siteul oficial al sinodului prevede numele fiecarui membru al delegatiilor, fara exceptie, lasand impresia ca toti cei prezenti ar fi semnat. Ierarhi care au participat la sinodul talharesc din Creta si care nu au cedat presiunilor, refuzand sa semneze documentele finale din motive de constiinta:

  1. Mitropolitul Irineu de Bashka: Episcopii nu au avut drept de vot la sinodul panortodox.
  2. IPS Amfilohie de Muntenegru confirmă nesemnarea documentului ecumenist „Relațiile Bisericii cu ansamblul lumii creștine”
  3. Mitr. Neofit de Morfou: “SUSȚIN CU SMERENIE CĂ TEXTUL SUFERĂ DE AMBIGUITATE TEOLOGICĂ INTENȚIONATĂ”
  4. Mitropolitul Ieremia al Gortinei: Nu accept ereziile și schismele drept „biserici”
  5. IPS Ierotheos Vlachos explică de ce nu a semnat documentul referitor la relațiile cu non-ortodocșii (ne-creștinii)
  6. IPS Atanasie de Limassol declară că din motive de conștiință nu a semnat documentul ecumenist din Creta
  7. http://sinodultalharesc.tk/majoritatea-ierahilor-sarbi-nu-a-votat-documentele-apostate-din-creta-mitropolitul-irineu-de-baska-documentul-ecumenist-este-nevalid/

Marturia IPS Hierotheos Vlachos despre delegatia BOR si presiunile facute asupra ierarhilor greci sa semneze dupa cum li s-a comandat de catre Patriarhul Bartolomeu de la Constantinopol, impotriva vointei lor. Un scurt raspuns la diversiunile organizatorilor sinodului:

http://sinodultalharesc.tk/2016/07/01/ips-ierotheos-vlachos-explica-de-ce-nu-a-semnat-documentul-referitor-la-relatiile-cu-non-ortodocsii-ne-crestinii/

Documentele finale ale intrunirii din Creta, traduse in limba romana:

http://sinodultalharesc.tk/category/documente/

*   *   *   *   *   *   *   *   *   *

     Redactia Astradrom multumeste preotilor bihoreni care ne-au ajutat la intocmirea celor prezentate mai sus.

     In cele ce urmeaza vom publica un fragment din marturia parintelui Iustin Parvu, caruia PS Sofronie i-a adus injurii atat in timpul vietii, cat si dupa trecerea la cele vesnice. Cuvintele parintelui Iustin sunt graitoare si actuale, iar din ceea ce marturiseste, ne dam seama de motivele pentru care a fost calomniat. Cuvinte grele, dureroase, dar adevarate:

    “Cum sa mai ajuti tu prin dialog ecumenic, sa indrepti un catolic la adevarata credinta a Sfintilor Parinti cand tu insuti, ca sef al ortodocsilor, te pupi cu papistasii si cu evreii, pe care-i consideri frati cu tine de credinta? Doar pentru ca suntem creaturi ale lui Dumnezeu??? Ei vor sa niveleze toate religiile intr-una si nu mai cantaresc diferentele majore, ci doar micile asemanari, pentru asa-zisa pace falsa. Nici catolicii nu cred ca sunt impacati asa deplin cu situatia aceasta de vanzare a crestinismului, incat sa te aliezi cu musulmanul. Este o demonizare a lumii. Iar ierarhii nostril ortodocsi nu fac altceva decat sa joace un teatru care da bine si pe care sunt obligati sa-l dea cat mai bine, la ordinele stapanilor lumii. De altfel, in adancul lor nici ei nu au o convingere solida despre acest ecumenism, dar nu au curajul sa se opuna acestui curent, sa se opuna masoneriei care le impune acest ecumenism si nivelare a credintelor. Sunt niste papusi care insa au pierdut harul adevarului, care doar mimeaza Adevarul. Dar nu il mai detin. Se saruta cu ereticii, dar duc pe umerii lor raspunderea caderii unui neam, a unei Biserici in apostazie. Ii intreb si eu pe acesti ierarhi daca ii indreptateste vreun Canon sa fie eretici?

    Si care este de fapt falsul? Iti arata numai exteriorul bisericii catolice, al bisericii protestante, ca in exterior ele sunt asemanatoare, dar luate in esenta lucrurile nu mai sunt asa. Lovesc la tinta, ca lumea asta priveste, in prostimea ei, exteriorul. Oamenii traiesc pentru forma si sunt asa de timorati incat nici nu mai vor sa afle Adevarul.

    Acum acest curent te invata o falsa iubire si prin asta ei urmaresc nu numai sa te dezmosteneasca de ortodoxie, dar sa schimbe si structura ortodoxiei. Asta urmaresc ei acum, sa schimbe structura ortodoxiei si structura firii umane. Ortodoxia inseamna traire, inseamna viata, inseamna lucrare practica. Dar acum incearca sa te dezmosteneasca, sa-ti schimbe radacina, un fel de mutatie genetica, ca tot e la moda, vad.[3]

[1] Inainte de a veni la Oradea a fost episcop de Gyula, in Ungaria, unde l-a lasat in loc pe ierarhul ecumenist Siluan Manaila care ii este ucenic devotat.

[2] In cazul in care vre-un episcop din BOR nu a semnat, e important de stiut si motivul.

[3] Parintele Iustin Parvu, “Biserica si noile erezii”, ed. Fundatia Justin Parvu, Petru Voda, Iunie 2016, pg. 48-49.

http://astradrom-filiala-bihor.blogspot.ro/2016/07/la-oradea-preotii-au-fost-mintiti-de.html

  1. elena

    Sunt tradatori de credinta si de neam… Anatema sa fie toti cei care au semnat ereziile la Creta.

  2. In documentul „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine” se vorbeste despre o dubla unitate a Bisericii:o unitate „pierduta” ce trebuie „refacuta”, „restaurata”, si o unitate, de natura ontological, ce“nu poate fi tulburata.”
    O asemenea idee despre Biserica se potriveste anumitor conceptii eclesiologice ratacite, una dintre acestea apartine Mitropolitului Platon (Gorodeţki) al Kievului(1803-1891): „Dacă se compară Biserica universală cu un templu uriaş, împărţit în mai multe paraclise, în partea de jos acestea sunt despărţite între ele prin pereţi, fără ca aceste despărţiri să ajungă până la acoperiş. În partea de jos confesiunile sunt despărţite între ele, în cea de sus, dimpotrivă, sunt într-o comuniune spirituală între ele şi toate au în acelaşi mod intrarea în cer, la acoperişul acestui templu mistic.” (în: Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol.2,pg. 124)
    Aceasta ar insemna ca aceia care in decursul timpului au apostaziat de la credinta ortodoxa au ramas in Biserica, ca hotarele pe care Sfintii Parinti le-au pus intre credinta crestina si pseudo-crestinisme sunt doar niste bariere „pământeşti [omenesti care] nu urcă până la cer”(Ilarion Alfeyev).
    Daca separatiile confesionale sunt doar formale inseamna ca li se poate atribui celor considerati crestini doua calitati: cea de madular al „Bisericii” si cea de membru al propriei confesiuni, a doua calitate nefiind importanta pentru mantuire.
    In teoria ecumenista a ramurilor se vorbeste de „Biserica lui Hristos” in care sunt cuprinse „gruparile bisericesti” ce cred in Sfanta Treime si Îl recunosc pe Hristos ca Mantuitor; ca a fi membru al „Bisericii lui Hristos” este un lucru mai cuprinzator decat a fi membrual propriei sale „grupari bisericesti” (Declaratia de la Toronto, 1950, paragraful 9)
    O semenea viziune asupra Bisericii este la propriu politeista.
    Dupa Sfintii Parinti, dumnezeii si hristosii eterodocsilor sunt dumnezei si hristosi mincinosi care nu se deosebesc in ce priveste existent de idolii pagani, adica nu exista.
    O astfel de „Biserica” ,in inteles ecumenist, este asemenea unui panteon pagan care nu are nici o legatura cu cerul, o adunare in care fiecare grupare eterodoxa se inchina dumnezeului sau inexistent.
    Biserica Ortodoxa nu se afla intr-un asemenea templu, iar cei care vor sa o asocieze unei asemenea adunari nelegiuite cauta de fapt sa o distruga, stim insa ca „ portile iadului nu o vor birui” (Mt. 16,18).

    • da dar unitate in numele cui ? daca tot mor de dragul unitatilor atunci dece nu se leapada de iereziile lor si vin/revin la dreapta credinta cea ortodoxa ?!

  3. Luati-i la intrebari pe toti. Sa nu scape niciunul. Sunt eretici ecumenisti. Gata cu pomenirea si comuniunea cu ei. Amin.

  4. seren

    Doamne ajuta,

    Vă rugam daca se poate posta!
    Lucruri care nu au fost facute cunoscute publicului larg …

    Este vorba despre un articol foarte interesant și de importanta actuala, având în vedere apariția sa in anul 1950:

    „Amsterdamul și Ortodoxia”
    (extras din Revista „Ortodoxia”, a Patriarhiei Române, anul II , nr 3, din iulie-septembrie 1950, Bucuresti)

    Despre primii pasi in intalnirile si consfătuirile ecumeniste inca din 1948 de la infintarea CMB.

    http://psaltirea.ro/files/AMSTERDAMUL%20%C8%98I%20ORTODOXIA.pdf

    „Oamenii Bisericii trădează adevărata „Biserică” şi cad de acord între ei să nu mai ducă turma lor spre căutarea Împărăţiei lui Dumnezeu.
    Ei îşi manifestă de acum înainte pretinsa lor „unitate”, prin adunarea mulţimilor în biserici şi pieţe, locuri unde participă adesea atât clerici cât şi mireni, care sunt cu desăvârşire străini unul altuia, în concepţiile lor de credinţă. Fiindcă, în fapt, dacă unitatea nu există, atunci ea trebuie inventată. Organul acestei plăsmuiri trebuie organizat mecanic. Şi să trecem la acţiune, ca şi când toți s-ar fi unit, şi n-ar mai exista niciuna dintre vechile dezbinări! Ca şi când toţi ar lucra pentru acelaşi scop şi pentru acelaşi Dumnezeu. Şi iată că pretutindeni, ani de-a-rândul, se organizează acest soi de „servicii divine” şi „manifestaţii religioase”.

    Este îngrozitor să te gândeşti şi este de temut să întrezăreşti răspunsul la această legitimă întrebare: care-i limita dintre serviciul religios adevărat şi popularizarea acestui serviciu, prin pieţe, pentru proclamarea unei iluzorii unităţi ecumenice? Nu-i aici, oare, numai un joc cu serviciul divin al lui lisus Hristos-Dumnezeu? Şi aşa, calea săvârşitorului slujbelor religioase este nesfârşit de grea! Oare câte ispite trebuie să îndure un slujitor al Altarului, când este chemat să oficieze slujbe «comandate», cu scop expres de a face pe cei ce se roagă să cadă în extazul uitării dezbinărilor dintre ei? În cadrul pregătirilor pentru Amsterdam, această ispită a fost vădită, îndeosebi, la Oslo, în 1947 (este vorba de Conferinţa Mondială a tineretului creştin, organizată de către Consiliul Ecumenic al Bisericilor. Conferinţa a avut loc în oraşul Oslo (Norvegia), în 1947, ca o pregătire sau ca o repetiţie a viitoarei reuniuni de la Amsterdam, din 1948). …..”

  5. vasile

    Fratilor intru Hristos, se vehiculeaza peste tot si cu obstinatie, denumirea de „confesiuni crestine” sau „crestini eterodocsi”, „ceilalti crestini”. Oare nu ar fi mai bine sa terminam cu „alintarea” aceasta acordata ereticilor ? Sa ma justific: consider ca nu poti numi crestin pe nimeni care:
    – batjocoreste pe Maica Domnului;
    – batjocoreste Sfanta Cruce;
    – batjocoreste Sfintele Icoane;
    – batjocoreste Sfintii si Sfintele Moaste ale acestora;
    – batjocoreste Sfintele Taine sau, din ritualul lor le-au eliminat, cosiderandu-le inutile.
    Asa cum ar trebui ca, din vocabularul nostru sa dispara termenul de „pocait” adresat sectantilor (termen impamantenit mai ales in Nordul Bucovinei).
    Sesizati in limbajul sinodalilor nostri cum repeta expresiile de mai sus. Oare nu le este frica de Maica Domnului, cand ii numesc crestini pe protestanti, baptisti, adventisti si tot neamul lor de rataciti ?

    • AUGUSTIN

      Sinodalii nu cred in Hristos si Maica Domnului… Sorry! Sunt umanisti ca si papa. Inca nu s-a inteles acest aspect? Chiar ne trebuie milenii ca sa intelegem faptul ca acesti oameni nu sunt ortodocsi?

      • AUGUSTIN

        • Mara

          Ierarhii, din palatele lor de cleștar, nu mai știu cum trăiește românul! Dar nu va fi nicidecum mai bine, nu are cum: din acești ierarhi și din generația actuală și viitoare de preoți școliți in vest (vezi Marele Alb și alții) sau școliți la noi cu îmbunătățirile aduse din vest, ei s-au depărtat de Adevărul lui Hristos, de dulcea și unica mântuitoare ortodoxie!
          Dar cred că toate acestea sunt îngăduite de Domnul pentru muuuultele noastre păcate și pentru ca să se aleagă grâul de neghină.
          Să ne rugăm fiebinte, cu inimile zdrobite să nu ne părăsească Domnul Nostru Iisus Hristos pe noi românii, atâta de încercați de-a lungul istoriei și în prezent!
          Să ne rugăm pentru ortodoxia noastră!

Lasă un răspuns

Susținut de Asociația Sfinții Mărturisitori din Închisori – Bucovina.

%d blogeri au apreciat: