SINODUL TÂLHĂRESC

"Sinodul pan-ortodox" din Creta 16-27 iunie 2016

Întâi pomenește, Doamne, toată episcopia ortodocșilor, pe care dăruiește-o sfintelor Tale biserici întreagă, cinstită, sănătoasă, îndelungată în zile și drept învățând cuvântul adevărului Tău

Atitudini, Clerici și mireni, Patriarhia Română, Prigoana, Scrisori

Schitul Rădeni cu demnitate va continua nepomenirea până când un sinod va corecta documentele eretice din Creta sau ierarhul se va dezice de ele

Înaltpreasfinţite Părinte Mitropolit,

Am primit cu recunoştinţă adresa nr. 15157 din data de 12.12.2016, pe care aţi avut dragostea părintească de a mi-o trimite ca răspuns la scrisoarea adresată Exarhatului Arhiepiscopiei Iaşilor şi Stăreţiei Mănăstirii Petru Vodă, semnată de preoţii slujitori de la Schitul “Sfânta Cuvioasa Parascheva” din Rădeni, Neamţ şi susţinută de peste 200 de credincioşi, care au semnat-o direct, dar şi de alţi ortodocşi români, din toată ţara, care semnează o petiţie de susţinere a acelei mărturisiri antiecumeniste, dimpreună cu personalităţi teologice din străinătate, precum Gheron Savva Lavriotul, protopresbiter prof. univ. dr. Theodoros Zisis, pr. Matei Vulcănescu. În acea scrisoare anunţam întreruperea pomenirii ierarhului locului, din motiv de participare la sinodul eretic din Creta, de semnare a documentelor eretice ale acelui sinod şi de susţinere a lor în continuare. Scopul demersului era de a ruga exarhatul şi stăreţia să înceteze presiunile asupra schitului şi să ne permită să ne desfăşurăm activitatea în linişte, în condiţiile prevăzute de sfintele canoane pentru astfel de situaţie.

Vă mulţumesc pentru grija părintească pe care o purtaţi credincioşilor de la Rădeni şi pentru răspunsul pe care mi-l adresaţi, în care încercaţi să mă convingeţi că am săvârşit o greşeală întrerupând pomenirea Înaltpreasfinţiei Voastre şi îmi cereţi să reiau pomenirea, pentru a nu risca sancţiuni disciplinare.

Aşa cum menţionaţi în cel de-al doilea paragraf al scrisorii pe care mi-aţi trimis-o, grija unui ieromonah este de a rămâne în dreapta credinţă şi de a nu se abate de la rigorile tradiţiei bisericeşti. Exact această acribie în păstrarea dreptei credinţe şi grija de a nu mă abate de la rigorile tradiţiei m-au determinat să întrerup pomenirea ierarhului, atunci când am observat că, prin sinodul din Creta, la care Înaltpreasfinţia Voastră aţi participat şi ale cărui documente le-aţi semnat, în învăţătura Bisericii Ortodoxe au fost introduse învăţături noi şi extrem de nocive, care contravin învăţăturii şi tradiţiei bisericeşti, în speţă a fost acceptat ecumenismul ca linie de gândire eclesiologică şi misionară a Bisericii Ortodoxe, în ciuda faptului că această erezie eclesiologică a fost condamnată de sfinţi ai Bisericii, precum Ignatie Brancianinov, Iustin Popovici, Nicolae Velimirovici, Paisie Aghioritul, de teologi mari precum părintele Dumitru Stăniloae, Serafim Rose, de duhovnici mari precum părintele Arsenie Papacioc, părintele Justin Pârvu, părintele Ilie Cleopa, părintele Iulian Prodromitul, de sinoade locale precum Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Georgiene, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse din Exil, de teologi de marcă contemporani, precum Dimitrios Tselenghidis, pr. prof. Theodoros Zisis, pr. prof. G. Metallinos şi alţii.

Ştiu şi îmi asum faptul că ieromonahul este dator să asculte de episcopul său, că are obligaţia să îl pomenească la sfintele slujbe şi că, prin întreruperea pomenirii ierarhului, preotul se exclude din comuniunea Bisericii, însă precizez că toate aceste afirmaţii corecte din scrisoarea Înaltpreasfinţiei Voastre operează în orice situaţie imaginabilă în care preotul s-ar revolta împotriva episcopului său, cu o singură excepţie: cazul în care episcopul s-a făcut părtaş la o erezie, pe care „o propovăduieşte cu capul descoperit, adică în mod public, în cazul de faţă părtăşia la erezia ecumenistă propovăduită în Creta, prin semnarea documentelor acelui sinod, prin reconfirmarea lor în sesiunea din 29 octombrie 2016 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi prin apărarea lor, chiar şi în această scrisoare, pe care aţi avut bunăvoinţa de a mi-o adresa. În această situaţie, sfintele canoane pe care le invocaţi în continuarea scrisorii îmi permit să întrerup pomenirea Înaltpreasfinţiei Voastre înainte de cercetarea sinodală a situaţiei create prin semnarea acelor documente eretice.

Resping acuzaţia că invocarea canonului 15 I-II Constantinopol pentru întreruperea pomenirii episcopului ar fi un abuz, din următoarele motive:

  1. Canonul 15 I-II are două părţi, prima, care vorbeşte despre obligativitatea pomenirii superiorului ierarhic şi despre relaţia dintre mitropolit şi patriarh din acest punct de vedere, fiind o continuare a canoanelor 13 şi 14, în care se reglementează relaţia dintre preot şi episcop, respectiv dintre episcop şi mitropolit din perspectiva pomenirii lor la slujbe; a doua parte a canonului permite preotului să înceteze pomenirea ierarhului său în situaţia în care acesta din urmă ar propovădui o erezie în mod public. Cea de-a doua parte nu are legătură cu canoanele 13, 14, 15 (prima parte), deoarece aceste canoane se referă la situaţia în care preotul, episcopul sau mitropolitul întrerup pomenirea “cu pricinuire de oarecare vinovăţie”, adică pentru orice altă faptă pe care ierarhul nepomenit ar fi săvârşit-o (tâlcuirea canonului ne dă şi două exemple de astfel de fapte1), cu excepţia ereziei, pentru care canonul permite, în partea a doua, ca preotul, episcopul sau mitropolitul să se despartă de întâi-şezătorul lor înainte de sinodala cercetare. Faptul că şi preotul are dreptul să facă acest lucru rezultă din formularea “cei ce se despart pe sine de împărtăşirea cea către întâiul şezător”, care îi include şi pe preoţi, şi din legătura pe care o face tâlcuirea canonului 31 apostolic (care vorbeşte strict despre întreruperea pomenirii ierarhului de către preot) cu partea a doua a canonului 15 I-II.
  2. Canonul 31 apostolic vorbeşte despre osândirea preotului care s-ar despărţi de episcopul său pentru orice alt motiv decât erezia, după cum rezultă din tâlcuirea canonului: “oricare prezbiter ar defăima pe episcopul său şi, fără să cunoască că greşeşte el arătat sau întru bună credinţă, sau întru dreptate, adică fără să-l cunoască pe el că arătat este sau eretic, sau nedrept2 (s.n.). Când însă preotul întrerupe pomenirea pe motiv de părtăşie la erezie a ierarhului, el nu poate fi supus niciunei represiuni: “iar câţi se despart de episcopul lor mai înainte de sinodiceasca cercetare pentru că el propovăduieşte în auzul tuturor vreo rea socoteală şi eres, unii ca aceia nu numai că cercetării celor de mai sus nu se supun, ci şi cuviincioasei cinstei celor dreptslăvitori se învrednicesc, după Canonul 15 al celui 1 şi 2 sobor3 (s.n.).
  3. Legătura dintre canonul 31 apostolic şi partea a doua a canonului 15 I-II o face tâlcuirea din Pidalion a canonului 31 apostolic, după cum se vede din citatul de mai sus, şi o respectă toţi canoniştii ortodocşi. Acesta este duhul canonului 31 apostolic, la care face referire Înaltpreasfinţia Voastră, şi aceasta este interpretarea corectă a celor două canoane, iar asupra acestei interpretări, pe care o consemnează Pidalionul însuşi, nu îşi poate permite niciun teolog contemporan să facă interpretări personale, în funcţie de interese de moment. În consecinţă, precizarea că “după a doua şi eventual a treia chemare preotul trebuie să fie pedepsit” nu se aplică acestei situaţii, deoarece, aşa cum arată clar tâlcuirea canonului 31 apostolic, în caz de părtăşie la erezie a episcopului, preotul care întrerupe pomenirea “nu este supus certării celor mai de sus”4.
  4. Canonul 15 I-II vorbeşte despre propovăduirea unor eresuri condamnate de Sinoadele Ecumenice sau de Sfinţii Părinţi. Eresul ecumenist, semnat la Creta, este condamnat atât de către Sfintele Sinoade, care ne vorbesc despre o singură Biserică, cea ortodoxă, neadmiţând nicio altă formă de bisericitate pentru erezii şi schisme, cu atât mai puţin ideile sincretiste ale ecumenismului, care caută realizarea “unităţii Bisericii” prin punerea laolaltă a ortodocşilor cu ereticii, cât şi de către Sfinţii Părinţi din secolul XX, care au condamnat la unison ecumenismul, şi de către Sfinţii Părinţi din vechime, care condamnă ereziile pe care sinodul din Creta le numeşte “biserici eterodoxe” şi consideră inacceptabilă orice sincretism teologic între ortodocşi şi eretici. Această realitate reiese şi din cuvintele Părintelui Iulian Prodromitul: “Mărturisesc că nu recunosc sinodul ţinut în Creta, între 16-27 iunie 2016, întrucât a încălcat învăţătura celor Şapte Sfinte Sinoade şi promovează ecumenismul, care este erezie absolută şi pregăteşte venirea lui antihrist5.
  5. Este un abuz întreruperea pomenirii ierarhului canonic pentru orice motiv, însă nu pentru părtăşia la erezie a acestuia. Canonul 15 I-II permite întreruperea pomenirii episcopului care s-a făcut părtaş la erezie “înainte de sinodiceasca cercetare6, sinodul putând să se pronunţe, dacă este cazul, şi asupra stării canonice a episcopului, ca urmare a părtăşiei sale la erezie.
  6. Canonul 15 I-II nu condiţionează întreruperea pomenirii ierarhului de faptul că acesta continuă să se afle sau nu în comuniune cu restul episcopilor (în cazul de faţă, foarte mulţi dintre ei părtaşi la aceeaşi erezie) sau că Bisericile locale însele, participante sau nu la propovăduirea unei erezii, se află încă în comuniune. Întreruperea pomenirii este o măsură pe care preotul are dreptul să o ia pentru a se păzi pe sine şi turma sa de erezie, până când Biserica va judeca, prin intermediul unui sinod ortodox, în problema acelei erezii. Prin urmare, ideea că întreruperea pomenirii unui episcop părtaş la erezie, menţinut încă în comuniune cu Sinoadele locale ale Bisericilor Ortodoxe (multe dintre ele părtaşe la aceeaşi erezie, în situaţia de faţă), ar fi schismă nu are nicio bază canonică.

În consecinţă, consider că interpretarea canoanelor 15 I-II şi 31 apostolic, ca de altfel toată argumentarea scrisorii, ignoră faptul că motivul pentru care am întrerupt pomenirea este părtăşia la erezie, şi nu vreun alt motiv. Această interpretare pare a susţine ideea că, din punctul de vedere al Înaltpreasfinţiei Voastre, în Creta nu s-a produs niciun fel de deviere de la dreapta credinţă şi de la rigorile tradiţiei bisericeşti ortodoxe. În realitate, sinodul din Creta a admis erezia eclesiologică a ecumenismului ca mod de gândire în Biserica Ortodoxă, deoarece a ratificat minimalismul dogmatic al Constituţiei Consiliului Mondial al Bisericilor şi premisele eclesiologice eretice ale Declaraţiei de la Toronto. Faptul că sinodalii înşişi au adoptat eclesiologia ecumenistă a Declaraţiei de la Toronto se vădeşte din alăturarea articolelor 6 şi 19 ale documentului sinodal Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine, în care “acceptarea denumirii istorice de biserici eterodoxe” este justificată prin premisa eclesiologică eretică din Declaraţia de la Toronto care spune că “din includerea în Consiliu, nu rezultă că fiecare Biserică este obligată să vadă celelalte biserici ca biserici în adevăratul şi deplinul sens al cuvântului” (premisa IV.2)7. Astfel, trecând peste două milenii de eclesiologie ortodoxă, care ne învaţă că există o singură Biserică, Biserica Ortodoxă, iar restul sunt erezii şi schisme, sinodul din Creta admite o convenţie eclesiologică eretică, potrivit căreia pot exista diferite grade de bisericitate, mai mult sau mai puţin deplină, mai mult sau mai puţin adevărată, de dragul legitimării partenerilor de dialog ecumenic. Unde s-a mai auzit aşa ceva în istoria Bisericii? Mai grav, prin ratificarea acestei premise eclesiologice, Biserica Ortodoxă este de acord cu această viziune relativistă a CMB şi admite că oricare dintre membrii CMB poate uza de această premisă pentru a judeca, în funcţie de propria eclesiologie, dacă Biserica Ortodoxă este “biserică în adevăratul şi deplinul sens al cuvântului” sau nu. O astfel de greşeală este erezie în sine, deoarece permite punerea în discuţie şi relativizarea caracterului de Biserică unică şi adevărată a Bisericii Ortodoxe şi, în plus, anulează ataşamentul exprimat iniţial faţă de afirmaţia din Crez, potrivit căreia Biserica Ortodoxă este una, sfântă, sobornicească şi apostolească. Mai mult, acceptarea premisei III.2 a Declaraţiei de la Toronto face ca Biserica Ortodoxă să fie de acord cu “scopul Consiliului Mondial al Bisericilor… să realizeze un contact viu între biserici, să promoveze studiul şi dezbaterea problemelor ce privesc unitatea Bisericii” (s.n.). Nebăgând de seamă că prima parte a premisei este infirmată de cea de-a doua, specific de altfel limbajului duplicitar al textelor ecumeniste ale CMB, sinodalii din Creta au admis că Biserica Ortodoxă este de acord cu scopul CMB de realizare a unui contact viu între “biserici” (termenul goleşte de conţinut eclesial real toate participantele la acest contact viu, inclusiv Biserica Ortodoxă), de studiu şi dezbatere a problemelor ce privesc unitatea Bisericii. Dat fiind că “unitatea Bisericii” din acel document nu priveşte Biserica Ortodoxă, ci structura pe care doreşte să o creeze CMB prin “redescoperirea Bisericii Catolice pe care o mărturisesc Crezurile, Biserica adevărată”, rezultă că sinodul din Creta angajează Biserica Ortodoxă într-un proces sincretist de unire a Ortodoxiei cu eterodocşii, ceea ce este erezie, condamnată de Sfintele Sinoade şi de către Sfinţii Părinţi.

Acestea sunt câteva dintre “nemulţumirile legate de Sinodul din Creta şi a participanţilor”. Canonul 15 I-II ne permite să ne îngrădim de erezie prin nepomenirea ierarhului, lăsând în seama “celor în drept”, cum bine precizaţi, să prezinte unui sinod acuzaţiile împotriva episcopilor cu privire la participarea la erezie. Prin poziţia adoptată, Schitul Rădeni a luat doar la cunoştinţă faptul că ierarhul nostru s-a făcut părtaş documentelor eretice din Creta şi a procedat în funcţie de ceea ce sfătuiesc canoanele 15 I-II şi 31 apostolic în această situaţie, neerijându-ne în judecătorii nimănui.

Este adevărat că schisma poate izvorî din contestarea autorităţii sinodului, însă prin întreruperea pomenirii ierarhului părtaş la erezia cretană nu se contestă autoritatea sinodului de a legifera pe tărâm dogmatic sau canonic, nici statutul său de organ legislativ şi judecătoresc suprem în Biserică, ci doar erorile dogmatice produse prin aplicarea eretică a acestei autorităţi sinodale incontestabile de către ierarhii care au participat la acest sinod sau au acceptat în vreun fel hotărârile acestuia. Din acest motiv, invocarea citatului Sfântului Ioan Gură de Aur, care a acceptat un verdict sinodal abuziv de caterisire a sa, în anul 403, „nearogându-şi slujirea”, nu are nicio legătură cu contextul discuţiei, deoarece situaţia în care a fost pus Sfântul Ioan Gură de Aur nu se referea la propovăduirea vreunei erezii, ci cu maşinaţiuni politice stârnite de ura faţă de râvna sa pentru impunerea unei morale creştine publice. De altminteri, Sfântul Ioan Gură de Aur ne explică, în alt loc, atitudinea sa corectă de a nu rupe unitatea Bisericii din pricina unei persecuţii abuzive şi a unor păcate omeneşti ale persecutorilor săi, învăţându-ne însă ca, atunci când vine vorba de erezie, să ne îngrădim de învăţătorii mincinoşi şi chiar să îi judecăm: Trebuie ascultat de învăţători și de preoţi și de a nu-i judeca, chiar dacă ar avea o viață urâtă; dacă însă credința le e greșită, nu trebuie doar să nu îi ascultăm, ci să fugim de ei și să îi judecăm. […] Dacă preotul are o credinţă stricată (greşită), chiar înger din cer de ar fi, tu nu te supune; iar dacă învaţă drept, nu te uita la viaţă, ci la cuvintele lui8. Iată cât de tranşant este Sfântul Ioan în privinţa atitudinii pe care trebuie să o avem faţă de preotul (evident şi de ierarhul, de la care preotul are această învăţătură) care are credinţă stricată, adică este părtaş la erezie, şi cum ne îndeamnă să ne abţinem de la judecarea preotului pentru motive lumeşti (exact ce a făcut el în pasajul din Omilia la Epistola către Efeseni), dar ne cere să ne îngrădim de el pentru motive de părtăşie la erezie. După ce citim aceste cuvinte, ni-l putem închipui pe Sfântului Ioan Gură de Aur îndemnându-ne să rămânem în comuniune cu cel ce este părtaş la erezie?

Aşa cum bine aţi remarcat, rolul poporului în Biserică este “să atragă atenţia asupra unor probleme pe care le identifică în viaţa bisericească”. Când aceste probleme sunt create de un sinod panortodox, care a luat decizii greşite, această atragere a atenţiei se numeşte receptare nefavorabilă a hotărârilor sinodului şi este o prerogativă a poporului credincios, chemat de acelaşi Duh care a inspirat un sinod ortodox să recunoască ortodoxia doctrinelor stabilite de către acesta, iar în cazul în care ele nu au fost inspirate de Duhul, să le respingă ca eretice. Această măsură de siguranţă pe care Biserica a luat-o a făcut ca sinoadele ecumenice din trecut să nu cadă într-o infailibilitate de tip papistaş şi a fost recunoscută până şi de Conferinţa Panortodoxă presinodală din 1976, care a stabilit ca “consensul credincioşilor în procesul de receptare a sinodului să stabilească dacă a fost panortodox sau ecumenic”9. Din păcate, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Sfântului şi Mare Sinod acordă importanţă scăzută rolului pliromei Bisericii, decizând, în art. 12, că după ce hotărârile sinodului se vor fi aprobat, ele vor fi comunicate poporului, după care vor avea autoritate panortodoxă10. Mai mult, documentul despre relaţia Bisericii Ortodoxe cu lumea creştină osândeşte, în articolul 22, orice formă de contestare a acestui sinod, de către “persoane individuale sau grupuri, sub pretextul păstrării sau a unei presupuse apărări a Ortodoxiei autentice11. Prin această decizie, pe care şi Mitropolia Moldovei şi Bucovinei o pune în aplicare prin atitudinea faţă de cei ce au contestat în Moldova sinodul din Creta, vocea pliromei este redusă la tăcere, ceea ce viciază procesul de receptare a hotărârilor sinodului din Creta. Chiar dacă revine unui sinod obligaţia şi competenţa de a judeca documentele sinodului din Creta şi de a decide în mod ortodox în privinţa lor, acest lucru nu ştirbeşte dreptul pliromei de a accepta aceste documente sau a le respinge ca eretice.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a arătat că există posibilitatea explicitării, nuanţării şi dezvoltării documentelor sinodului din Creta, nu a “îmbunătăţirii, modificării şi completării”, aşa cum speră Înaltpreasfinţia Voastră. Această diferenţă de termeni se vede şi în traducerea în limba greacă a deciziei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în care apare termenul “a schimba”, în loc de a “nuanţa12, versiune pe care probabil a cunoscut-o şi IPS Ierotheos Vlachos, când a venit în Moldova, crezând că sinodul naţional român a decis că textele “trebuie să fie corectate, interpretate, să schimbe alte teme13. Ce alt sinod din istorie, pretins “mare şi sfânt”, a creat probleme teologice grave, pe care să le lase spre rezolvare unor sinoade ulterioare? Următoarele “sinoade mari şi sfinte” nu vor fi organizate de către aceiaşi ierarhi care l-au organizat pe acesta? Ce şanse sunt să se rezolve greşelile grave pe care le-a făcut sinodul din Creta? Cine să judece dacă un ierarh actual este sau nu părtaş la erezie, de vreme ce cei mai mulţi dintre ierarhii participanţi la acel sinod sunt la fel de părtaşi la erezia cretană? Cum pot fi nuanţate nişte texte profund eretice, în aşa fel încât ele să ajungă să fie ortodoxe, când cele mai optimiste definiţii pentru ecumenişti din DEX ale termenului “nuanţă” spun că înseamnă “aspect uşor diferit al sensului de bază al cuvântului, ceea ce se adaugă esenţialului, modificându-l uşor”? Documentul Relaţiile Bisericii cu ansamblul lumii creştine nu are nevoie de nuanţe, de uşoare modificări, ci de anularea sa cu totul, în acelaşi timp cu întreruperea participării Bisericii Ortodoxe la Consiliul Mondial al Bisericilor.

Am răspuns chemării pe care mi-aţi adresat-o de a discuta cu Înaltpreasfinţia Voastră în 25 noiembrie 2016, ajungând la Mitropolie cu întârziere, datorită unor condiţii meteorologice nefavorabile. Faptul că am fost în acea zi la mitropolie îl poate confirma părintele exarh Nichifor, cu care am discutat pe holurile Centrului eparhial. În ziua în care m-aţi invitat la Popăuţi nu am putut participa, deoarece în acea zi a trebuit să particip la slujba de înmormântare a unui creştin care a decedat în drum spre sfânta biserică, în zi de duminică, în urma unui atac de cord, provocat, pe lângă alte cauze medicale, şi de stresul pe care l-a resimţit, ca om de bază al comunităţii, ca urmare a presiunilor ce s-au făcut asupra schitului în ultima perioadă. Sunt deschis oricând discuţiei pe baza documentelor sinodului din Creta, pentru ca, printr-o analiză teologică onestă, să se stabilească în ce măsură acestea sunt în concordanţă cu ceea ce Biserica Ortodoxă a învăţat întotdeauna, în toate locurile şi pe toţi.

Faptul că nu am reuşit să răspund chemării Înaltpreasfinţiei Voastre de două ori nu înseamnă în niciun fel că mă aflu acum la a treia mustrare, după care poate surveni pedeapsa, întrucât, aşa cum am arătat mai sus, prevederea canonului 31 apostolic referitoare la faptul că preotul care face schismă poate beneficia de trei mustrări “cu dulceaţă şi blândeţe14 din partea episcopului, după care poate fi supus pedepsei, nu se aplică în acest caz, în care operează prevederea canonului 15 I-II, potrivit căruia preoţii ce se îngrădesc de episcopul părtaş la erezie nu pot fi supuşi cercetării canonice sau pedepselor, ci sunt vrednici de cinstire, ca unii care au luptat împotriva schismei şi divizării Bisericii. Orice sancţiune aplicată împotriva mea pe motivul nepomenirii ierarhului pentru părtăşie la erezie nu va avea nicio valabilitate canonică, din motivele arătate mai sus, lucru consemnat şi în Hotărârea Sinaxei Clericilor şi Monahilor din Volos, desfăşurată în 14 decembrie 2016, care a dat o declaraţie de susţinere a tuturor preoţilor nepomenitori din România15.

Ţinând seama de toate cele afirmate mai sus, Vă informez că nu voi relua pomenirea ierarhului decât în momentul în care hotărârile sinodului din Creta vor fi “explicitate, nuanţate, modificate, completate şi dezvoltate” în aşa fel încât ele să nu mai conţină nicio prevedere eretică, sau în momentul în care Înaltpreasfinţia Voastră veţi renunţa la aceste documente eretice. Îmi asum toate consecinţele acestei decizii, cu conştiinţa că fac ceea ce permit canoanele Bisericii în situaţia dată. În această decizie mă bucur de susţinerea tuturor celor care de luni întregi îşi găsesc un refugiu sufletesc la Schitul Rădeni. Reafirm că prin această decizie nu m-am separat de Biserică, ci am rămas şi rămân în continuare în Sfânta Biserică Ortodoxă Română, cu nădejdea că aceasta îşi va regăsi liniştea în momentul în care se va curăţi de erezia ecumenismului. Sper într-o atitudine părintească din partea Înaltpreasfinţiei Voastre, prin care să permiteţi ca la Rădeni să se desfăşoare în continuare activitatea liturgică netulburată, în aşa fel încât cei ce, din motive de conştiinţă, nu doresc să fie părtaşi la erezia din Creta, să îşi poată găsi un loc în care să se roage bunului Dumnezeu.

Întreaga obşte din Rădeni se roagă pentru ca Dumnezeu să Vă dea puterea de a lua decizia ortodoxă în privinţa sinodului din Creta.

16.12.2016 Cu deosebit respect,
Ieromonah Pamvo Jugănaru

Înaltpreasfinţiei Sale Teofan, Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei

1 Pidalion, Cârma Bisericii Ortodoxe, Editura “Credinţa Strămoşească, 2007, p. 362.
2 Idem, p. 68.
3 Idem, p. 70.
4 Pidalion, p. 70.
5 „Sfântul şi Marele Sinod” (Creta, 2016). Între providenţă şi eşec, Oradea, 2016.
6 Pidalion, p. 362.
7 Această premisă nu era citată în documentul presinodal, ea apărând odată cu expresia “biserici eterodoxe”.
8 Omilia la 2 Timotei, http://www.ioanguradeaur.ro/638/omilia-ii-2timotei/.
9 Pr. Prof. V. Ioniţă, Hotărârile întrunirilor panortodoxe din 1923 până astăzi, Editura Basilica, Bucureşti, 2013, p. 90.
10 http://basilica.ro/regulamentul-de-organizare-si-functionare-a-sfantului-si-marelui-sinod-al-bisericii-ortodoxe/
11 http://basilica.ro/sfantul-si-marele-sinod-relatiile-bisericii-ortodoxe-cu-ansamblul-lumii-crestine-document-oficial/
12 http://astradrom-filiala-bihor.blogspot.ro/2016/12/sinodul-bor-respins-sinodul-din-creta.html
13 http://astradrom-filiala-bihor.blogspot.ro/2016/12/surprize-traducere-cu-cantec-ips.html
14 Pidalion, p. 70
15 https://graiulortodox.wordpress.com/2016/12/15/hotararea-sinaxei-clericilor-si-monahilor-ortodocsi-din-grecia-vine-in-apararea-romanilor-care-au-oprit-pomenirea-ierahilor/.

sursa: http://aparam-ortodoxia.ro/2016/12/16/schitul-radeni-va-continua-nepomenirea-pana-cand-un-sinod-va-corecta-documentele-eretice-cretane-sau-ierarhul-se-va-dezice-de-ele/

  1. Pr. Staicu Ciprian

    Foarte frumos și adevărat. Cinste celui care l-a alcătuit !

    • aghionoros

      Într-adevăr o lecție de teologie, clară și plină de Adevăr!

    • el

      Pr Staicu

      CINSTE celui care (l-a scris si ) IL ASUMA 100% !

      si noi ASUMAM INTOCMAI Ortodoxia Sf Parinti cea SMERITA, care nu are nevoie de autografe/”autori” exact numiti , caci Ea de Duhul Sfant este DATA lumii prin acele Vase alese si SMERITE care au purtat si facut cunoscuta in lume Voia si Cuvantul Lui Dumnezeu.

      ps: dv cum ati invatat ? nu cumva au tinut MORTIS ( ca la studiile de doctorat lumesc) Sf Parinti sa-si semneze cu autograf „contra plagiat” Scrierile si Invatatura lor? 🙂 …

  2. pr.Victor Agache

    Eu daca as fi in locul ierarhului si as primi un raspuns asa bun,as inceta orice presiuni.

    • aghionoros

      Asa ar trebui, dar asta implica un minim de sinceritate din partea ierarhului față de conștiința sa și față de Dumnezeu!

    • Şi poate aţi fi lăsat veşmintele arhiereşti pe altar şi v-aţi retrage la mănăstire, cerînd organizarea unui sinod care să condamne sinodul tîlhăresc din Creta şi ieşirea BOR din CMB, exact aşa cum a făcut-o Sf. Pavel, patriarhul Constantinopolului, cel ce s-a pocăit de împreună-cugetarea cu iconoclaştii şi a cerut organizarea Sinodului VII Ecumenic. El e prăznuit la 30 august calendar bisericesc, http://paginiortodoxe.tripod.com/vsaug/08-30-sf_alexandru_ioan_si_pavel.html:

      Sfîntul Pavel care se cinsteşte acum, al patrulea patriarh al Constantinopolului cu acest nume, era de neam din Cipru. El a luat scaunul după Nichita, ereticul luptător de icoane, în împărăţia lui Leon, fiul lui Copronim.

      Despre acest sfînt se scrie astfel în viaţa lui Tarasie: „Pavel era bărbat îmbunătăţit şi dreptcredincios, dar fricos; căci, văzînd marea chinuire pentru sfintele icoane, care se făcea de răucredinciosul împărat multora din cei dreptcredincioşi, îşi tăinuia dreapta sa credinţă şi fără voie se împărtăşea cu ereticii. După moartea acelui dreptcredincios împărat, a voit să preamărească dreapta închinăciune a sfintelor icoane, dar n-a putut, de vreme ce nu avea ajutor deloc. Deci, lupta împotriva sfintelor icoane se întărise foarte mult în toată cetatea şi în părţile dimprejur, pentru aceasta el era foarte mîhnit. Văzînd că nimic nu sporeşte, a gîndit să lase scaunul patriarhiei, pe care nu a petrecut mai mult de patru ani. Deci, îmbolnăvindu-se, s-a dus în taină din casa patriarhiei la mînăstirea Sfîntului Flor şi a luat acolo sfînta schimă. Degrabă s-a auzit pretutindeni de aceasta şi toţi erau în mare mirare. Asemenea şi împărăteasa Irina s-a mîhnit că patriarhul a făcut aceasta, nespunînd nimănui. Ea a mers la dînsul cu fiul său, împăratul Constantin, şi l-a întrebat: „O, părinte, de ce ai făcut aceasta? Şi pentru ce pricină?”

      El a răspuns: „Boala mea şi aşteptarea cea degrabă a morţii m-au adus pe mine în acest sfînt chip al schimei. Dar mai vîrtos m-a silit pe mine să las scaunul Patriarhiei, tulburarea bisericească, de vreme ce Biserica este bîntuită de eresul luptătorilor de icoane şi de reaua socoteală cea prelungită, am primit rană nevindecată multă vreme. Eu, ticălosul, de trei ori acum, cu mîna mea şi cu scrierea m-am învoit la acea ereticie; căci nici nu mi se putea mie să scap de lanţurile relei credinţe, ci s-a întîmplat şi cu limba şi cu mîna de m-am legat într-însele, de care lucru mă căiesc acum foarte mult. Iar ceea ce îmi răneşte sufletul cu mai multă şi nemăsurată mîhnire este aceasta: Văd în toate părţile pămîntului, care este sub mîna voastră, că pravila credinţei păzindu-se nemişcat şi petrecînd şi veselindu-se în credincioasa învăţătură, se înstrăinează de Biserica noastră şi pe noi ne gonesc de la sine, ca de la turma lui Hristos, ca pe nişte oi străine.

      De aceea mă lepăd a fi păstorul adunării ereticeşti şi am voit ca mai bine să petrec în mormînt, decît să fiu supus anatemei date de sfintele patru scaune apostoleşti. Dar, de vreme ce Dumnezeu a dat puterea sceptrului în mîinile voastre, ca să aveţi împărătească grijă de turma creştinească de sub cer, de aceea să nu treceţi cu vederea necazurile Bisericii voastre, nici să n-o lăsaţi pe ea să petreacă mai mult în mîhnirea cea nemîngîiată, ci sîrguiţi-vă ca Biserica iarăşi să-şi primească vechea şi buna sa podoabă. Nu lăsaţi mai mult eresul cel urît, care a ieşit ca un porc din pădure, să pustiască şi să piardă via lui Hristos în vremea credincioasei voastre împărăţii, şi s-o spurce pe ea cu socoteala cea necredincioasă. Aveţi lucrător iscusit, care poate să lucreze strugurele adevăratei mărturisiri, pe care storcîndu-l în dumnezeiescul teasc al Bisericii adevărate, va umple paharul de înţelepciune şi va găti credinciosului popor băutura dreptei înţelegeri”.

      Apoi l-au întrebat pe el: „Despre cine grăieşti aceasta, părinte?” El a răspuns: „Pentru Tarasie, care este mai întîi în sfaturile voastre cele împărăteşti. El este puternic, cu toiagul înţelegerii să gonească mincinoasele cuvinte cele ereticeşti, să păstorească bine turma cea cuvîntătoare a lui Hristos şi s-o adune în ograda dreptei credinţe”. Dreptcredincioasa împărăteasă Irina şi fiul ei, împăratul Constantin, auzind nişte cuvinte ca acelea de la patriarhul Pavel, s-au dus mîhniţi. Iar Pavel a zis către nişte senatori care rămăseseră la dînsul: „O, n-aş fi şezut eu niciodată pe acel scaun cînd Biserica era tulburată de chinuitori şi blestemată de cele patru scaune patriarhale. De nu se va aduna al şaptelea sobor a toată lumea şi de nu se va ridica eresul luptării de icoane, nu vă veţi putea mîntui”. Senatorii au zis: „Dar pentru ce tu în vremea patriarhiei tale ai iscălit pentru lupta împotriva icoanelor?” Pavel a răspuns: „De aceea acum am luat pocăinţă, de vreme ce atunci m-am iscălit; deci, mă tem să nu fiu pedepsit de Dumnezeu că am tăcut de frică şi nu v-am spus vouă adevărul. Însă acum mă căiesc şi vă zic că nu vă este vouă nădejde de mîntuire, de veţi petrece în eresul acela”.

      După puţine zile, patriarhul Pavel a adormit cu pace. De atunci popoarele din Constantinopol au început a vorbi cu libertate şi fără de temere şi a se întreba cu ereticii despre sfintele icoane, de care, din vremea lui Leon Isaurul pînă atunci, nu era cu putinţă cuiva să deschidă gura spre apărarea sfintelor icoane. Acestea ştiindu-le despre cei trei arhierei care se cinstesc acum: Alexandru, Ioan şi Pavel, slăvim pe Dumnezeu în Treime, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfîntul Duh. Amin.

  3. Nicu

    La asa argumente imbatabile, teologii de serviciu ai mitr. Teofan, Nicodim Petre arhim. fiu de securist si celalalt, mai putin versat, nu au ce sa mai inventeze, caci la fel vor fi rusinati ca nu stiu teologie si cat gasesc pe google incearca sa foloseasca dupa propriul interes.

  4. Florin

    Oare nu vă daţi seama că, prin atitudinea Domniilor Voastre, serviţi alte interese? Şi aşa Biserica noastră strămoşească este atacată din exterior, de mafia internaţională, de cetăţeni rătăciţi, de alogeni, de cei care, fiind vecini, nu ne-au dorit niciodată în istorie binele. Să mai fie atacată şi din interior? Căci protestul, dacă ar fi o atitudine de ,,câine de pază”, de ,,sistem imunitar”, jur că m-aş ralia şi eu. Numai că eu socotesc altceva: este amplificat şi orchestrat de cine ştim noi. Sprijiniţi Biserica, fraţilor, că multe mai avem de îndurat în anii care vor veni!

    • aghionoros

      Ce ti se pare neortodox, necanonic in argumentatia parintelui de la Radeni? Si această mărturisire chiar este precum sistemul imunitar, caci ecumenismul este cancer in trupul Bisericii. Biserica este atacata din interior de ecumenisti! Singurii care orchestreaza aceasta SINGURA forma de protest BINECUVANTATA si CANONICA sunt Sfintii Parinti, care au si lasat-o pentru a pazi Biserica de schisme si erezii. SI nu jura, ci zi Doamne, milueste!, pana te va lumina Domnul cu adevarat!

    • el

      Florin

      HAI PARTZ ! … sa se auda si la celofan si gasca de IMPOSTORI CAZUTI DIN HAR !

  5. Pro-ortodoxie

    Tot timpul se va gasi ceva de interpretat

  6. Oamenii aceștia precum teofan sunt de compătimit, nu înțeleg un lucru la ei, când au ales această cale, di nu s-au gândit că, cu cele sfinte nu te joci?!, Hai ca cu astea lumești mai treacă meargă, dar tu teofane si daniele pe cât posibil nici măcar cu o virgulă nu te poți abate

  7. Pro-ortodoxie

    Cand esti in postura de semizeu precum daniel si teofan…misti un deget…si zeci de maici si monahi se pleaca in fata ta…fac ascultare neconditionata…apoi mai esti si mason inselat de diavol…plus niste mandrie… cum crezi ca este combinatia asta? Se impiedica cineva de dogme? Ii pasa lui daniel/teofan etc de ceva?doar ei sunt infailibili…in mintea lor… sa vedem ce infailibili or sa fie dupa ce trec din lumea aceasta… atunci va fii marea durere pt ca nu vor mai avea nimic din onorurile acestei lumi… dar pana una alta se lupta cu noi sa ne confiste credinta…

  8. Mimi

    Fraților, caut si eu o biserica in Bucuresti sau prin apropiere unde nu se pomenește ierarhia cea trădătoare. Va rog sa ma ajutați.
    Doamne ajuta!

  9. Un crestin

    Cu adevarat merita toate laudele teologul Mihai Silviu Chirilă pentru ajutorul dat parintelui Pamvo si Bisericii
    Oare ce raspuns vor mai născoci caraliii mitropolitului Teofan ?

    • el

      Un CRETIN

      ca un crestin NU ar vorbi asemenea perversitati !

      HAI SICTIR pizmas viclean care vrei sa necinstesti pe Parintele Pamvo cu PARUTELE tale „laude” SPURCATE de tzatza pizmasa si barfitoare.

      Si ce relevanta are cine a scris efectiv textul daca Par Pamvo SI-L ASUMA FATIS 100% ca fiind pozitia sa?

      Si noi daca asumam Ortodoxia Sf Parinti si va citam EXACTcu NUMELE lor si TEXTELE in care Ei SFINTII VA ACUZA de ERETICI pe voi APOSTATII ecumenisti ne ascultati , caci iata sunt semnate explicit de „EXPERTI ” ai Duhului Sfant ?

      dar voi CURVE PIZMASE ASUMATI Ortodoxia SEMNATA DESCHIS si EXPLICIT de Sf Parinti (SCRISA iata de catre SFINTI ) si RESPINGETI semnaturile si maculatura CUR-PAPIER de la Creta ale GUNOAIELOR si LEPADATURILOR IADULUI din Sinodul beserica.KAKODOXAbor.srl a APOSTATILOR si LEPADATILOR de Hristos ?

      baaa, tu NU MAI ESTI CRESTIN, esti doar Un CRETIN din Gloata cea groasa si oarba de pe Calea cea Lata a APOSTAZIEI ECUMENISTE !

      cum nu va dau pace DRACII DIN VOI si va imping sa aruncati cu laturi in cei CURATI crezand ca veti putea VOI LEPADATURILOR sa ascundeti/”compromiteti” / „murdariti” diamantele duhovnicesti sub mocirla porceasca a rauatatii voastre spurcate !

  10. O crestina

    Fraților, știe careva vreun preot nepomenitor in Botoșani? Nu am reușit sa dau de vreunul. Doamne ajuta!

  11. Pro-ortodoxie

    „El” ne face de rusine. Ecumenistii ne asociaza pe noi cei care vrem credinta cu specimene precum acest …el.. si spun „iata cum sunt acesti antiecumenisti si ce limbaj au”

    • el

      Pro- formalisme

      HAI invata/MARTURISESTE Adevarul tu mai cu intelepciune si eu tac BUCUROS !!!

      dar cand voi astia „politicosii” care strecuratzi tantarul( formele „neelegante” ale exprimarii Adevarului) si inghititi camila(EREZIEI) taceti din cauza POLITCULUI CORECT caruia sunteti slugi plecate, iata am ajuns sa strig eu asta „spurcatul la gura „cu „laudele” care se cuvin ERETICILOR INCAPATANTI si VICLENILOR CRIPTO-eumenisti strecurati cu masti de „miei” si SOFISME dracesti ca sa compromiteti si sa faceti nelucrator in poporul fara viclesug exemplul acestor oameni ai lui Dumnezeu care si-au facut DATORIA( cu care si voi sunteti datori) : S-AU DELIMITAT DE EREZIE si NU PRIMESC COMUNIUNEA cu ERETICII incapatanti !

      baaa, pentru ca tu si astia ca tine „inavatatii” si „elegantii”,slugile FORMELOR frumoase si GOALE de Adevar sub care se ascund MOATEA SUFLETULUI si MINCIUNA EREZIEI taceti, IATA am ajuns sa strig eu ,

      si daca eu voi tacea PIETRELE VOR STRIGA !… dar voi astia FORMALISTII si „elegantii” carcotasi NU va veti mantui pentru FATRANICIA si „corectitudinea” voastra !

  12. Liviu

    Sfinții Părinți n-au apărat dreapta credință cu vulgarități și insulte. Una este râvna cea cu bună cuviință și alta este fanatismul lipsit de înțelegerea lucrurilor. Sfântul Ștefan se ruga pentru cei ce-l omorau cu pietre și iată, acolo era și Saul ce avea să devină apostolul neamurilor, Sfântul Pavel.

    • el

      Liviu

      tztztz, ce „dragutz” !!

      Sf Parinti au vorbit si invatat frumos …dar IATA ca NICI PE EI NU II ASCULTATI , si umblati beti dupa minciuna si EREZIA episcopilor apostati si a popilor pomenitori de ERETICI !

      atunci DE CE as vorbi eu „frumos” cu voi astia care ORICUM vi s-ar adresa Adevarul IL INCALCATI ca sa umblati plin de fudula „intelepciune” dupa „judecatile” mintilor voastre lipite de MINCIUNA si dupa „harul” cu „iconomie” al ERETICILOR !

  13. Daniela

    Foarte frumos, sfinte parinte, sa va tina Dumnezeu credinta! Noi suntem alaturi de sfintia voastra!

  14. AUGUSTIN

    Draga frate EL, prin comentariile tale, tu faci mai mult decat fac 15.000 de popi, decat predicile sterile si cocalaresti ale celor 15.000 de preoti romani!!!

    • el

      Augustin

      vai de capul meu , fac si eu ce mai pot, ca-s EXASPERAT de atata minciuna, fatarnicie si viclesug iscusit si pervers la „evlaviosii” si „marturisitorii” marca beserica.srl ! 🙁 🙁 🙁

      pomeneste-ma si pe mine !

  15. catalin_b

    off-topic
    Iată cum gândește întâi-stătătătorul ereziei a toată lumea, care a ajuns să-i intimideze și pe pseudo-ierarhii noștri de astăzi:
    http://www.independent.co.uk/news/world/europe/pope-francis-declares-evolution-and-big-bang-theory-are-right-and-god-isnt-a-magician-with-a-magic-9822514.html
    Iată cum întâi-stătătorul catolicismului arată că catolicismul (cacofonie permisă) este la fel de relativ precum frunzele-n vânt, ajungând să legitimeze atât creaționismul, cât și evoluționismul. Dacă nici după această dovadă de erezie absolută pseudo-ierarhii noștri nu se dezic de orice legături cu ereticii, căindu-se de semnăturile date în Creta, atunci trebuie, cu-adevărat, să ne înarmăm cu multă, foarte multă răbdare, fiindcă, în mod evident, sfârșitul este aproape, iar pseudo-ierarhii noștri sunt fără de leac!
    Aduc, pe această cale, două argumente suplimentare împotriva evoouționismului, pe lângă studiul citit în revista Atitudini de prin anii 2008-2009 în care se arăta, pe de o parte, că nu s-a constatat nici o schimbare genetică în evoluția raselor de animale în ultimele sute și chiar mii de ani și, pe de altă parte, că Darwin însuși s-a dezis de teoria lui evoluționistă înaintea morții:
    1) nici una din rasele de maimuțe cunoscute de oameni nu a manifestat și nu manifestă porniri de emancipare către statutul superior atins de oameni prin așa-zisa evoluție de la stadiul de maimuță, cu atât mai mult cu cât rasele de maimuțe de astăzi ar putea beneficia de progresul deja atins de oameni pe care, dacă ar avea cu-adevărat tendințe evoluționiste, ar trebui să-l poată exploata în sensul unei mutații accelerate către statutul de om;
    2) dacă universul a fost creat prin Bing-Bang ca urmare a întâmplării, așa cum susțin pseuso-oamenii de știință, cum se face că universul se mișcă atât de precis de atâta amar de vreme fără să mai fi fost influențat de întâmplare care ar fi condus, cu siguranță, la modificări fundamentale în evoluția lui, așa cum a condus la modificarea fundamentală de realizare a lui?
    Ne așteaptă vremuri grele fraților, Dumnezeu să ne ajute, fiindcă eu nu-i văd pe pseudo-ierarhii noștri și cu atât mai mult pe înalt-prea-ereziarhul Bartolomeu, care și-a luat doctoratul în erezie, să-l înfrunte pe ereticul papă așa cum s-ar cuveni după această nouă dovadă de inconsistență religioasă care arată cât este de relativă și, ca atare, minciuno-eretică dogma catolică și să denunțe atât pseudo-sinodul cretan cât și lucrările WC-ului creștinilor, a se citi WCC (CMB), pentru restabilirea căii celei drepte în Sfânta noastră Biserică. Dar, Dumnezeu e mare, cine știe…

    • catalin_b

      Așa zice pseudo-infailibilul: „evoluționismul nu contrazice creaționismul, pentru că creaționismul înseamnă creația oamenilor care evoluează”. Evoluează în ce sens? Păi, în sens evoluționist, după zicerile anterioare, adică în sensul principiului selecției naturale susținut de evoluționiști. Poate spune cineva cât mai este până când ereticul papă Francisc va „absolvi” de păcate, cu „indulgențele” necesare, eugenia? Eu chiar nu am auzit până acum atâtea erezii și tendințe contra-omenirii rostite de un prelat sau pseudo-prelat creștin. Doamne ajută!

  16. Cineva

    Așteptați să se anatematizeze ecumenismul, nu vă grăbiți că nu sunteți sinod

    • paul

      ce vorbesti?
      asteapta tu.
      nu te conditioneaza nimeni sa traiesti crestineste, crezi ca din dorinta de comoditate ne zbatem acum?
      voi vreti o viata draguta,cumsecade,de basm…asa ca la…tele.
      ca intra aici si plimbarea pe la biserica,si impartasania,asta e ceva ca si sculatul,culcatul,mancatul,periatul dintilor,gradinita,serviciul,piata ,concediul…etc etc.
      daca stii ce este ecumenismul,bine,daca nu,citeste.
      daca crezi ca este bun…noapte buna.
      daca vezi ce este cu adevarat,atunci te frige!
      si daca ai atata minte incat sa intelegi ca in creta biserica ortodoxa a fost predata prin semnatura celor care reprezinta cateva milioane de suflete (vorbesc de tara noastra) paganismului si apostatilor,atunci ce vrei?
      nu trebuie,mai sarace,sa „fii sinod” ca sa vezi erezia,esti analfabet in ceea ce priveste crestinismul si ortodoxia.
      citeste,intreaba,nu incurca oamenii.
      si daca habar nu ai,de ce tastezi ca sa te afli in treaba?
      exact ce spun si calugari de-ai mei”sa nu ne grabim”.
      asteptati ca aluatul uitat la dospit sa va dea cineva forma,ati uitat ca sunteti oameni,suflete,ca sta vrajmasul langa inima sa va piarda.

    • Care ,,sinod”?! Frumos mai visezi

    • el

      Cineva

      ei hai PARTZ si tie mai INSULE mai care te crezi „Cineva!” …. dar de fapt prin cele ce arati ca gandesti esti…. NIMENI !

  17. Pro kakodoxie, vremuri mișto se anunță si pt matale, dar dece nu va treceți la ei?! Măcar să știți o socoteală, apropo imediat după sărbători lună viitoare va avea loc săptămâna ecumenică de ,, rugăciune” pt unitate, ca deh tăticul vostru pe care îl așteptați trebuie așteptat cu cântece patriotice

  18. Un grup de răzeși

    D-le Teofan,

    Că mitropolit nu poți fi numit câtă vreme zaci în minciună, viclenie și erezie, iar Canonul al 15-lea de la Sinodul I-II din Constantinopol din anul 861 te numește minciuno-episcop și minciuno-învățător. După ce în Creta ai ridicat erezia la nivel de „dogmă” prin semnătura ta am tot așteptat să-ți revii și să încetezi de a mai minți obștea Moldovei și a Bucovinei, însă din scrisoarea pe care ai adresat-o preacuviosului părinte Pamvo de la schitul Rădeni am constatat cu surprindere că nu numai că nu te dezici de ereziile la care te-ai facut părtaș în Creta, dar începi să-ți arăți și colții de lup eretic, amenințându-l în mod viclean pe părintele Pamvo cu sancțiuni disciplinare dacă nu reîncepe a te pomeni ca arhiereu la Sfintele Slujbe.
    E imposibil de acceptat ideea că nici până acum n-ai înțeles că toți aceia care nu te pomenesc, printre care se află și părintele Pamvo, nu o fac din alt motiv decât pentru faptul că ai semnat ereziile sinodului tâlhăresc din Creta. Degeaba încerci să convingi obștea eparhiei invocând în apărarea ta texte de la Sfinții Părinți și canoane ale Bisericii, de vreme ce toate acestea nu se referă la situația în care mitropolitul este eretic. Hai să nu ne mai prefacem, Teofane, că ești de-al nostru!
    Informațiile oficiale publicate pe pagina de internet a mitropoliei la adresa http://iasi.mmb.ro/ierarh/inaltpreasfintitul-teofan arată că ești un ecumenist cu vechi state de plată: studii și doctorat în perioada comunistă la un institut teologic din Paris, concomitent duhovnic la mănăstirea din Bussy en Othe din Franța, apoi responsabil cu legăturile Patriarhiei Române cu alte Biserici și organisme ecumenice internaționale, membru în Comitetul Central al Conferinței „bisericilor” Europene din Geneva, membru în Adunarea Generală a Comisiei Ecumenice Europene „biserica și societatea” de la Bruxelles, corespondent național al Departamentului pentru Burse din cadrul Consiliului Ecumenic al „bisericilor”, membru în Adunarea Generală a Asociației Ecumenice a „bisericilor” din România, președinte al Comisiei Bisericii Ortodoxe Române pentru relațiile cu „biserica” Catolică, reprezentant al Patriarhiei Romane la intruniri cu caracter bisericesc in Anglia, Australia, Austria, Belgia, Canada, Elvetia, Franta, Germania, Israel, Olanda, SUA, Turcia.
    Te-ai plimbat ceva prin lume cu ecumenismul ăsta și acum ai venit să vinzi blana ursului din pădure aici în Moldova? Cum este posibil ca, având două institute de teologie absolvite, unul de 4 ani la București și unul de încă 4 ani la Paris, plus un doctorat în teologie obtinut în Franta, să nu înțelegi ce scrie în Canonul al 15-lea de la Sinodul I-II din Constantinopol din anul 861 pe care îl invoci în mod viclean în sprijinul amenințărilor tale? „Că cei ce se despart pe sineşi de împărtăşirea cea către întâiul şezător al lor pentru oarecare eres (…), de acela adică care eresul în public îl propovăduia (…), unii ca aceştia nu numai canoniceştii certări nu sunt supuşi, îngrădindu-se pe sineşi despre împărtăşirea numitului episcop, mai înainte de sinodiceasca cercetare, ci şi de cinstea cea cuvenită celor dreptslăvitori se vor învrednici. Că nu au osândit episcopi, ci minciuno-episcopi şi minciuno-învăţători. Şi nu cu schismă au rupt unirea Bisericii, ci s-au silit a izbăvi Biserica de schisme şi de împărţiri.”
    Așa te-au învățat profesorii tăi de teologie, să-ți încalci făgăduința pe care ai făcut-o când ai fost hirotonit arhiereu? Că ai mărturisit, măi Teofane, cu gura ta „că voi păstra și voi urma cu sfințenie, până la suflarea mea cea mai de pe urmă, toate canoanele celor șapte Sfinte Sinoade Ecumenice și locale (…).”
    Dacă în Canonul al 15-lea se stabilește clar că părintele Pamvo și toți ceilalți care nu te mai pomenesc și se îngrădesc de părtășia cu tine pentru motiv de erezie, trebuie cinstiti pentru faptul că au osândit un mincino-episcop, tu de ce îi prigonești și îi ameninți cu sancțiuni disciplinare în loc să le acorzi cinstea cuvenită?
    Cum vrei să te respecte turma și să asculte de tine dacă tu însuți calci în picioare canoanele Bisericii? Invoci în amenințările tale duhul Canonului 31 al Sfinților Apostoli, dar ascunzi obștii eparhiei faptul că acest Canon stabilește că părintele Pamvo și toți cei care nu te pomenesc pot fi sancționați disciplinar doar dacă te-ar defăima fără să știe vreo vină asupra ta, adică „dacă vreun prezbiter, defăimând pe episcopul său, va aduna îndeosebi şi Jertfelnic altul ar înfiinţa, nici o vină ştiind asupra episcopului întru buna credinţă”.
    Ai primit scrisori deschise atât înainte de sinodul tâlhăresc din Creta, cât și după acesta, în care ți s-a arătat explicit că este eretic. Acum poți să minți întreaga eparhie că tu n-ai știut că Biserica ortodoxă a Georgiei nu a participat la sinodul tâlhăresc din Creta din cauza ereziilor din documentele propuse spre aprobare? Iar tu, Teofane, care deții două diplome de teolog, plus una de doctor în teologie, ai acceptat să te prezinți la sinodul tâlhăresc din Creta despre care mitropolitul bulgar Gabriel de Loveci declara: „suntem invitați la un Sinod unde totul a fost decis în avans”! N-ai aflat nici până acum că din cauză că era eretic, zeci de episcopi nu au semnat în Creta documentul pe care tu l-ai semnat? Pentru asta nu te pomenește lumea și se îngrădește de părtășia cu tine, iar tu invoci sancțiuni disciplinare în probleme de rezistență în fața ereziei?
    Pe ce lume trăieși tu, Teofane? Oare chiar nu știi că bulgarii ne consideră eretici din cauza ta? Ia și citește articolul ăsta, ca să nu mai zici pe urmă că n-ai știut: https://graiulortodox.wordpress.com/2016/09/28/nu-recunosc-adunarea-din-creta-bulgar ii-nu-dau-nici-anafura-romanilor-ortodocsi-aflati-in-concediu-in-tara-vecina-pentru-ca- ierarhii-romani-au-semnat-tradarea-ortodoxiei-in-creta/
    Din cauza ta nici anafură nu primesc românii în Bulgaria, iar acum o faci pe niznaiul, pozând în păstorul care chipurile păzește turma de lupi. Cum vrei să te pomenească lumea și să asculte de tine, dacă tu însuți, Teofane, dai exemplu de neascultare. Ai invitat la Iași la conferința din 3 noiembrie 2016 pe mitropolitul Ierotheos Vlachos pentru ca obștea să asculte și să urmeze învățăturile lui, dar tu nu ai ascultat de el în Creta, deși și-a expus în auzul tuturor punctul de vedere în ședința sinodului tâlhăresc, dând și exemplul personal prin faptul că nu a semnat documentul eretic. Tu nu ai ascultat de el, semnând erezia, dar pretinzi ca obștea eparhiei să îl asculte pe mitropolitul Ierotheos Vlachos la conferințele organizate de tine!
    Iar acum îndrăznești, măi Teofane, să acuzi de schismă pe părintele Pamvo și pe toți cei care nu te pomenesc și se îngrădesc de părtășia cu tine? Ce fel de mitropolit te prefaci a fi dacă nici până acum nu ai aflat că în data de 21 noiembrie 2016 agenția de știri TASS a dat publicității o declarație a patriarhului rus Chiril în care acesta arăta despre sinodul tâlhăresc din Creta că „aceasta înseamnă pentru noi, pur și simplu, o dezbinare programată în Ortodoxie.” Fiind deci tu însuți vinovat, Teofane, de schismă și dezbinare în obștea eparhiei prin participarea la un sinod tâlhăresc desfășurat în absența consensului, prin lipsa a patru biserici autocefale, tu îi acuzi acum de schismă tocmai pe cei care se silesc să o izbăvească de schisme și împărțiri pentru că ascultă de Canonul al 15-lea de la Sinodul I-II din Constantinopol din anul 861? „Că cei ce se despart pe sineşi de împărtăşirea cea către întâiul şezător al lor pentru oarecare eres (…), de acela adică care eresul în public îl propovăduia (…), unii ca aceştia (…) nu cu schismă au rupt unirea Bisericii, ci s-au silit a izbăvi Biserica de schisme şi de împărţiri.”
    La mică distanță de schitul Rădeni, în același județ, slujește un preot care din anul 1998 nu l-a pomenit pe Daniel, iar apoi nu te-a pomenit nici pe tine. Dacă te fălești în finalul scrisorii trimise părintelui Pamvo că ești mare următor al Canonului 31 al Sfinților Apostoli, cum te-ai îngrijit de integrarea acelui preot în slujirea Bisericii prin pomenirea chiriarhului la Sfintele Slujbe, că ești chiriarhul lui de aproape un deceniu? De ce în privința părintelui Pamvo și a celorlalți din eparhie care nu te pomenesc din motive de erezie ecumenistă dovedești exces de zel, iar în privința altora ești total nepăsător, dacă ești atât de mare „ascultător” al Sfinților Apostoli?
    Nu te mustră în niciun fel conștiința Teofane și dormi liniștit noaptea știind că duci în eroare atâția oameni nevinovați, promițând că un viitor Sfânt și Mare sinod va modifica documentele pe care le-ai semnat în Creta? Îți speli mâinile în fața mulțimii precum Ponțiu Pilat, trâmbițând că ești nevinovat de sângele Dreptului acestuia, în timp ce îl osândești pe Drept la răstignire. Cum pretinzi să păstorești eparhia Moldovei și a Bucovinei declarându-te nevinovat atât de erezie, cât și de prigonirea celor care resping erezia, după ce ai semnat documente în Creta despre care Sfântul sinod al Bisericii bulgare a decis în ședința din 15 noiembrie 2016 că acestea „conțin abateri grave de la învățătura Bisericii Ortodoxe, tradiția dogmatică și canonică a Bisericii și de la duhul și litera Sinoadelor Ecumenice și Locale”. Ai jucat teatru în Creta ca apărător al ortodoxiei, pozând în mare combatant al ereziei, dar ai semnat documentele eretice, deși nu au fost aprobate în forma pe care ai trâmbițat-o tu. Așa s-a dovedit faptul că în realitate grija ta nu era pentru combatarea ereziei, ci pentru faptul că erezia nu era suficient de mascată față de obștea creștină în documentele adoptate, așa cum ți-ai fi dorit tu.
    Într-o emisiune difuzată pe TVR2 ai declarat cu propria ta gură așa: „E clar. Biserica ortodoxă și biserica romano-catolică (…) cele două biserici cred că pe sfânta masă, în sfântul altar, este prezent același Hristos (…) În mod real. Același Hristos!” Ia și te uită pe https://www.youtube.com/watch?v=OAHn7B-Xflg ca să-ți amintești ce gogomănii ai debitat la televiziunea națională!
    În stilul eretic al sinodului tâlhăresc din Creta și al ecumenismului de care ești îmbibat din tinerețe până-n gât, pretinzi că doar un sinod mare și sfânt este competent să judece acuzațiile de erezie aduse împotriva ta. Cum pot să te judece niște episcopi care au semnat alături de tine documente eretice în Creta, pentru acuzații care sunt aduse și asupra lor? Oare la institutele teologice pe care le-ai urmat n-ai auzit niciodată de mulțimea de sinoade eretice din istorie? Până aici ai ajuns cu erezia încât să susții că sinodul este infailibil, chiar dacă este alcătuit din episcopi eretici? Cum îndrăznești să pretinzi că până nu se va organiza un sinod ortodox care să condamne ereziile tale, toți credincioșii din eparhie sunt obligați să accepte părtășia cu erezia? Cine poate fi sigur că trăiește până mâine, Teofane? N-ai auzit de acel cuvânt din Pateric în care se arată că „în ceea ce te voi găsi, în aceea te voi judeca”?
    Ai grijă în ce o să te găsească moartea, Teofane! Și nu cumva să îndrăznești să te atingi de părintele Pamvo, de obștea și de schitul lui! Ia aminte la cuvintele sfântului Ioan Gură de Aur, dacă tot l-ai invocat în scrisoarea ta de amenințare: „Cine se luptă împotriva lui Dumnezeu nu sfârşeşte niciodată bine. (…) Iar prin pedeapsa pe care o va primi, va fi pildă celorlalţi, care vor vedea astfel că nu este bine să lupţi împotriva lui Dumnezeu, pentru că nu este cu putinţă ca cineva să scape de atotputernica Sa mână.”
    Teofane, Teofane! … Dacă te-ai lepăda în public de semnătura din Creta ai fi cel mai iubit ierarh ortodox. N-avem oști, dară iubirea de credință e-un paravan,
    Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Teofan! …
    Un grup de răzeși

  19. demetrian i

    sa-L MARTURISIM pe Hristos sprijinindu-l pe parintele Pamvo Juganaru.

Scrie un comentariu

Susținut de Asociația Sfinții Mărturisitori din Închisori – Bucovina.